Pe aceeași temă
Există conflict între Parlament și Curtea Supremă, au hotărât judecătorii constituționali. Voturile „împotrivă” aparțin judecătorilor Livia Stanciu și Ștefan Minea.
Decizia de azi a Curții Constituționale are o miză majoră pentru Liviu Dragnea, cel care a cerut public Guvernului în repetate rânduri să atace la CCR modul în care Înalta Curte a constituit completul de 5 care judecă apelul său la sentința de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare din dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman.
Judecătorii constituționali au decis că Înalta Curte se află în ilegalitate din 2014, când a decis să nu respecte prevederea din legea 303/2004 privind compunerea completurilor de 5 judecători. Actul normativ spune că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți, ori ÎCCJ a decis ca doar 4 dintre ei să fie aleși astfel.
În urma deciziei CCR de azi, Înalta Curte ”va trebui să procedeze de îndată la alegerea prin tragere la sorți a tuturor judecătorilor din completurile de 5”.
Consecința deciziei va fi că toate procesele în curs aflate la completurile de 5 de la ÎCCJ vor fi reluate.
Mai mult, cei care au primit sentințe definitive de la Înalta Curte, începând cu anul 2014, le vor putea ataca dacă nu și-au consumat căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală.
****
Premierul Viorica Dăncilă a reclamat pe 2 octombrie la Curtea Constituțională existența unui conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului de formare a completurilor de 5 judecători.
Solicitarea a fost făcută în repetate rânduri chiar de Liviu Dragnea, al cărui apel a început luni, 8 octombrie, și în care au fost date două amânări succesive. Dragnea a fost condamnat deja în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
Dăncilă acuză în sesizarea trimisă CCR că Înalta Curte și-a arogat competențe legislative prin faptul că nu pune în aplicare imediat prevederea din noua lege privind organizarea judiciară, potrivit căreia completurile de 5 judecători de la ÎCCJ se formează exclusiv prin tragere la sorți, fără a exista membri de drept.
În prezent, sunt două completuri de apel la Înalta Curte, cu 5 judecători (C5), unul condus de vicepreședintele ÎCCJ, Iulian Dragomir și un altul condus de șefa interimară a Secției penale, judecătoarea Sorina Mirela Popescu. Aceste completuri dau sentințele definitive pentru demnitari (miniștri, parlamentari, etc).
Completul care va da sentința definitivă în cazul lui Liviu Dragnea este cel condus de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Iulian Dragomir, un complet considerat a fi unul foarte dur.
La începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al ICCJ a luat în discuție schimbarea componenței C5-urilor, ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor la legea 304 privind organizarea judiciară (prima dintre cele 3 legi controversate ale Justiției, modificate de Coaliția PSD-ALDE).
Potrivit legii 207/2018 de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, C5-urile nu mai sunt conduse de membrii de drept, precum vicepreședintele ICCJ și șeful Secției penale, ci toți judecătorii din complet sunt trași la sorți.
Colegiul de conducere al ICCJ a decis însă că nu se impune schimbarea componenței C5-urilor în 2018, pentru că au fost alese deja pe legea veche, la sfârșitul lui 2017. Legea veche spunea că C5-urile sunt conduse de membrii de drept, iar ceilalți judecători sunt trași la sorți la sfârșitul fiecărui an pentru anul viitor.
Or pentru anul 2018, componența C5-urilor s-a stabilit prin tragere la sorți la sfârșitul anului trecut, pe legea veche, care prevedea că sunt conduse de membrii de drept. Colegiul de conducere al ICCJ a decis că se va modifica componența C5-urilor abia la sfârșitul acestui an pentru 2019, când se vor pune în aplicare prevederile noii legi și vor fi trași la sorți toți magistrații și nu vor mai fi membri de drept.
