Pe aceeași temă
Decizia Curtii Constitutionale a fost luata cu majoritate de voturi. Precizam ca in acest moment 5 dintre judecartori sunt numiti de care PSD ( sau apartin fostului USL), in frunte cu Valer Dorneanu. Ceilalti 4 judecatori, Daniel Morar, Livia Stanciu, Minea si Lazaroiu, au fost numiti de catre PD,presedintele Iohannnis si fostul presedinte Basescu.
CCR-ul PSD-ist a respins, cu majoritate de voturi, sesizările referitoare la OUG 13 ( sesizări referitoare la conflictul dintre instituțiile statului) depuse de presedintele CSM și de președintele țării. Judecătorii care nu aparțin PSD sunt Daniel Morar, Livia Stanciu. Minea si Lăzăroiu sunt apropiați de Băsescu, restul sunt ai PSD, în frunte cu Valer Dorneanu, presedinte CCR.
"Guvernul a actionat legal in sfera lui de competenta de a emite Ordonante de Urgenta", a declarat Valer Dorneanu, precizand ca nu exista un conflict de natura juridica intre Guvern si Parlament sau Guvern si puterea judecatoreasca.
"In privinta naturii conflictului dintre Parlament si Guvern s-a spus ca in acest caz Guvernul si-a arogat o putere de legiferare care nu ii este atribuita in Constitutie si ca exagerata in utilizarea ordonantei de urgenta. Este adevarat ca, potrivit principiului separatiei puterilor, Parlamentul este cel care are suveranitatea legislativa si competenta de a da legi organice primare. Guvernul, de regula, nu are o asemenea competenta. In mod exceptional insa, chiar prin Constitutie (...), Guvernul poate fi delegat de puterea legislativa sa emita ordonante fie simple, fie de urgenta. Daca in cazul ordonantelor simple acestea se deruleaza sub controlul strict al Parlamentului, in sensul ca Parlamentul ii delimiteaza sfera, ii stabileste si un termen de valabilitate, in cazul ordonantelor de urgenta aceasta delegare este ceva mai larga, Guvernul putand sa le dea atunci cand are de rezolvat o situatie exceptionala care nu poate fi evitata altminteri. Guvernul este impiedicat sa dea asemenea ordonante doar in patru situatii pe care nu vi le mai invoc aici, unele ar privi afectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor. In aceasta privinta, nu exista un conflict, pentru ca Guvernul a actionat legal in sfera lui de competenta de a emite ordonante", a explicat seful CCR.
Presedintele CCR a subliniat ca nu orice conflict dintre autoritati indeplineste conditia unui conflict juridic de natura constitutionala, ci doar cand o parte sau partile isi aroga puteri, atributii, competente din sfera de activitate a celeilalte autoritati sau cand o autoritate isi declina competenta, nu isi exercita rolul pe care il are, potrivit obligatiilor sale, sau refuza sa il indeplineasca.
Referitor la urgenta si oportunitatea actului normativ, in speta ordonanta de urgenta, el a aratat ca nu este de competenta Curtii sa o verifice in aceasta sesizare.
"Aici suntem in materia unui conflict de competenta. Noi nu analizam aici actul normativ care a declansat-o, ci actiuni care incalca atributiile si prerogativele celeilalte puteri. (...) Este dreptul guvernului sa aprecieze si urgenta si continutul ordonantei, iar aceste lucruri pot fi verificate pe calea unei alte cai de control constitutional, respectiv controlul a priori sau cel de la litera d, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate. Acolo se verifica urgenta, acolo se verifica toate aspectele legate de continutul actului normativ. (...) Maine ne vom pronunta cu privire la sesizarea Avocatului Poporului si acolo vom discuta toate chestiunile care se pun in acea cale de atac, inclusiv situatia ordonantei de urgenta", a adaugat presedintele Curtii.
Presedintele CCR a adaugat ca joi Curtea se va pronunța și asupra sesizarii Avocatului Poporului.
"Conflictul cu autoritatea judecatoreasca, acesta ar fi fost valabil in masura in care Guvernul ar fi nesocotit o obligatie legala de a solicita un aviz obibligatoriu", a mai afirmat Dorneanu, spunand insa ca "CSM apreciaza excesiv ca acele prevederi ar fi indreptatit CSM sa de aviz in orice problema care priveste activitatea instantelor".
***
Curtea Constitutionala (CCR) a dezbatut, miercuri, sesizarile facute de CSM si de presedintele Klaus Iohannis pe tema ordonantei de urgenta 13, prin care Guvernul Grindeanu a incercat modificarea Codurilor Penale. Cele doua institutii au sesizat Curtea invocand un conflict juridic intre puterile statului.
Din partea Senatului la dezbatere a venit Serban Nicolae, care a inceput cu un atac la adresa presedintelui Iohannis.
Serban Nicolae, senator PSD: "Nu este un secret faptul ca sesizarea CSM s-a facut dupa o interventie intempestiva a presedintelui Romaniei care s-a dus special la sedinta CSM ca sa ceara acest lucru. Este un lucru de notorietate publica si nu crede ca poate fi negat."
Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale: "Domnule senator, am o rugaminte. Iertati-ma ca va intrerup de la inceput... Stiti, Curtea, in toate deciziile pe care le-ati invocat si dvs, militeaza pentru principiul cooperarii loiale care presupune si un respect."
Presedintele Romaniei a reclamat un conflict de natura constitutionala
Saptamana trecuta, presedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si sistemul de justitie si Parlament, pe de alta parte.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, in cererea transmisa CCR se arata ca, prin adoptarea OUG de modificare a Codurilor penale, "Guvernul si-a exercitat competenta de a adopta acte normative cu putere de lege cu incalcarea cadrului constitutional privind delegarea legislativa".
"In sistemul constitutional romanesc, Parlamentul dispune de plenitudine de competenta in materie de legiferare, in timp ce Guvernul exercita aceasta competenta delegata numai in conditiile strict prevazute de Constitutie. Per a contrario, ori de cate ori Guvernul emite ordonante cu incalcarea normelor constitutionale isi exercita abuziv competenta de legiferare. (...)
Formal, legiuitorul delegat nu poate interveni decat daca se afla in prezenta unei situatii extraordinare, a carei reglementare nu poate fi amanata si pentru care trebuie sa furnizeze motivatia urgentei in cuprinsul respectivei ordonante de urgenta", se mentioneaza in sesizare.
Iohannis precizeaza ca respectarea limitelor impuse competentei Guvernului in emiterea unei OUG se realizeaza prin raportarea a trei elemente - situatia extraordinara, urgenta reglementarii si motivarea urgentei, la realitatea concreta care a generat emiterea actului de legislatie delegata.
"Or, din analiza continutului preambulului OUG 13/2017 nu rezulta existenta elementelor de drept si de fapt ale situatiei extraordinare, a carei reglementare nu poate fi amanata, pentru toate situatiile legislative cuprinse in continutul ordonantei de urgenta. Acest aspect este, de altfel, semnalat si prin avizul nr. 61/31.01.2017 emis de Consiliul Legislativ. Punerea de acord a unor dispozitii din Codul penal, respectiv din Codul de procedura penala, declarate neconstitutionale, cu deciziile instantei constitutionale reprezinta principala justificare a emiterii ordonantei de urgenta.
Aceasta reprezinta o necesitate de necontestat, nu insa si o situatie imprevizibila, care s-ar abate de la regulile sau asteptarile obisnuite, de natura sa pericliteze interesul public si sa justifice constrangerea Guvernului de a actiona prin ordonanta de urgenta si de a se substitui astfel in competenta generala de legiferare a Parlamentului", subliniaza seful statului.
In opinia acestuia, "prin adoptarea ordonantei de urgenta, al carei continut se indeparteaza atat de la necesitatea unei reactii prompte, in vederea apararii unui interes public, cat si de la argumentele prezentate in preambul, Guvernul a actionat abuziv, arogandu-si competente pe care Constitutia nu i le confera".
Presedintele Iohannis mai arata ca "inexistenta sau neexplicarea urgentei reglementarii situatiilor extraordinare constituie in mod evident o bariera constitutionala in calea adoptarii de catre Guvern a unei ordonante de urgenta".
Iohannis aminteste ca la 31 ianuarie Ministerul Justitiei a transmis catre CSM, spre avizare, proiectul de ordonanta de urgenta, iar in seara aceleiasi zile, Guvernul a adoptat-o si imediat a publicat-o in Monitorul Oficial, desi Consiliul a facut public faptul ca plenul se va reuni in sedinta in dimineata zilei urmatoare.
"Nimeni nu pune la indoiala dreptul initiatorului de a promova un act normativ, insa, procedand intr-o asemenea maniera, Guvernul a impiedicat CSM sa realizeze o atributie constitutionala. Decizia Guvernului de a adopta OUG nr. 13/2017 fara avizul CSM denota o conduita neloiala fata de Constitutie si a afectat buna functionare a unei alte autoritati publice constitutionale", subliniaza presedintele.
Pozitia Consiliului Superior al Magistraturii
Totodata, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis, miercurea trecuta, cu unanimitate de voturi, sa sesizeze CCR, pentru solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea executiva reprezentata de Guvern si autoritatea legiuitoare reprezentata de Parlament, precum si dintre autoritatea executiva si autoritatea judecatoreasca reprezentata de Consiliu, in urma adoptarii OUG privind modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala.
In sesizarea sefei CSM se solicita si dispunerea masurilor pe care CCR le va socoti necesare si utile pentru restabilirea ordinii constitutionale, care trebuie sa existe intre autoritatile statului.
Conform sursei citate, o solutie pentru restabilirea ordinii constitutionale referitoare la competentele autoritatilor publice in materia legiferarii o constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvern, cu depasirea competentelor normative prevazute de Constitutie, de orice efect juridic, ca act "care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intentiei autorului".
"Viciile grave care afecteaza acest act normativ produc efecte nu doar in sfera constitutionalitatii sale, ci sunt de natura a genera un conflict juridic de natura constitutionala, afectand in mod esential echilibrul si separatia puterilor in statul de drept", se precizeaza in sesizare.
Referitor la conflictul juridic de natura constitutionala dintre autoritatea executiva si autoritatea legiuitoare, in document se argumenteaza ca una dintre puteri isi atribuie "atributiile sau competentele altei autoritati, fara a avea o abilitare constitutionala efectiva".
"In concret, prin adoptarea acestei ordonante de urgenta, fara a fi indeplinita cerinta constitutionala vizand existenta 'unor situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata', Guvernul Romaniei a nesocotit competenta autoritatii legiuitoare (...) si a incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat", se mentioneaza in document.
Un alt argument invocat este acela ca, desi dezincriminarea si incriminarea unei fapte tin de politica penala a statului, calea prin care aceasta se realizeaza trebuie sa fie in conformitate cu exigentele Constitutiei.
In cazul conflictului dintre autoritatea executiva si cea judecatoreasca, in document se arata ca atributul CSM de a aviza actele normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti este prevazut de lege ca mecanism al realizarii echilibrului puterilor in stat si nu poate fi ignorat.
"Spre deosebire de alte situatii analizate anterior de Curte, felul in care, de aceasta data, reprezentantii Executivului au ascuns intentia reala, prin trimiterea a doua tipuri de acte normative avand acelasi obiect, in timp ce sedinta de guvern urma sa inceapa, prin neanuntarea pe ordinea de zi a sedintei de guvern a acestui proiect de act normativ si neinformarea presedintelui Consiliului cu privire la momentul in care urma sa fie supus spre aprobare proiectul de ordonanta de urgenta, desi ministrul Justitiei a fost invitat la sedinta plenului Consiliului stabilita pentru a doua zi, precum si prin desfasurarea sedintei de guvern intempestiv - constituie argumente in sensul deturnarii tuturor mecanismelor legale prin care se asigura separatia si echilibrul puterilor in stat si reprezinta o amenintare la adresa statului de drept, democratic", apreciaza sefa CSM.
