CCR admite sesizarea lui Isărescu, care îl scapă de acuzația de colaborator al Securității

Laurentiu Gheorghe | 23.11.2021

Curtea Constituțională a admis sesizarea șefului BNR de neconstituționalitate în dosarul aflat la Curtea de Apel București în care este acuzat de colaborator al Securității sub numele de cod ”Manole”.

Pe aceeași temă

Potrivit juriștilor consultați de G4Media.ro, admiterea sesizării la CCR va duce, cel mai probabil, la respingerea acțiunii CNSAS de la Curtea de Apel, unde se judecă procesul prin care se cere constatarea calității de colaborator al lui Isărescu. Șeful BNR ar fi avut numele conspirativ Manole.

Mugur Isărescu, contestă decizia Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) care a cerut să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securității, invocând o excepție de neconstituționalitate care vizează două articole din OUG 24/2008, principalul vizat fiind exact articolul care definește calitatea de colaborator al Securității.

Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS, a declarat pentru Europa Liberă că în 2008 și Dan Voiculescu a ridicat aceeași excepție de neconstituționalitate pe acest articol, la fel ca alți doi foști ofițeri de securitate în 2012, care au contestat la CCR definiția de „lucrător al Securității”, însă curte a modificat-o pe cea a „colaboratorului”, urmările pentru CNSAS și deconspirarea Securității fiind dintre cele mai serioase.

Într-un comunicat, CCR a transmis: „Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său. Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.”

Din cele trei motive de neconstituționalitate invocate de avocații lui Isărescu (casa de avocatură Valeriu Stoica), judecătorii CCR au admis-o pe cea referitoare la o modificare de lege din 2019, care a permis reluarea verificărilor în cazul său: aceasta a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Modificarea respectivă a urmat traseul Camera Deputaților → Senat dar, susținea Isărescu, CCR i-a dat dreptate, ar fi trebuit ca lucrurile să stea invers.

În acțiunea înaintată instanței, CNSAS susține că Isărescu a activat ca informator al Securității în perioada 1979-1989, cu numele conspirativ Manole, perioadă în care a fost cercetător științific la Institutul de Economie Mondială.

Articolul care definește colaborarea cu Securitatea este foarte important, pentru că în funcție de el și de probele găsite de CNSAS în arhive se poate ajunge sau nu în instanță, cea care decide dacă cineva a fost turnător al Securității sau nu. Exact de aceea, împotriva acestui articol 2 (b) s-au ridicat de-a lungul timpului cei aflați în astfel de situații. Orice intervenție pe lege poate avea rezultate imprevizibile, explică pentru Europa liberă Germina Nagâț.

”În 2008 am avut o contestare la CCR similară, una din multele, și știm că a fost declarată neconstituțională întreaga lege 187, prima lege a deconspirării, în urma acțiunii lui Dan Voiculescu. Mai mult, în 2012 la o altă contestare la CCR s-a modificat substanțial definiția colaboratorului, în sensul că documentele întocmite de ofițeri nu au mai putut fi folosite ca probe unice în demonstrarea calității de colaborator. Contestația din 2012 a fost făcută de doi ofițeri de Securitate, care, de fapt, au atacat definiția lucrătorului, nu a colaboratorului. A fost ceva foarte straniu, Curtea a considerat necesar că trebuie să modifice definiția colaboratorului și a respins acțiunea celor doi ofițeri de Securitate pe definiția lucrătorului. Deci, orice intervenție asupra conceptului fundamental din lege, care este definiția colaboratorului cu Securitatea, poate să aibă rezultate imprevizibile. Consecințele pot fi dintre cel mai serioase”, ne spune Germina Nagâț.

In al doilea punct de atac, Mugur Isărescu vrea să conteste eliminarea articolului care, timp de 11 ani, a făcut imposibilă reverificarea lui de către CNSAS, indiferent dacă apăruseră documente noi după primirea unei decizie de necolaborare cu Securitatea. În vara anului trecut, la inițiativa lui Daniel Zamfir, Senatul a abrogat articolul 32 din OUG 24/2008, prin care reverificările erau posibile doar la cerere nu și din oficiu pentru funcțiile alese și numite în funcții publice. Guvernatorul BNR se încadra la această ultimă categorie.

CNSAS i-a dat lui Isărescu o decizie de necolaborare cu Securitatea

Prima decizie de necolaborare a fost primită de Mugur Isărescu în anul 2002 (decizia nr. 40/21/05.2002) Verificarea a fost făcută în baza documentelor existente în arhivă la acea dată.

La vremea respectivă și în contextul scandalului generat de tentativele PSD de a-l înlocui pe Mugur Isărescu de la șefia BNR, s-a speculat că modificarea legii l-a vizat direct pe guvernator.

În mod concret, avocații lui Isărescu vor să conteste la CCR articolul 12( 1) care precizează modalitatea de verificare după obținerea unei adeverințe de la CNSAS de necolaborare cu Securitatea, mai precis că verificările se fac la cerere, cât și din oficiu.

Colaborarea lui Mugur Isărescu cu Securitatea în documentele CNSAS

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi colaborat cu Securitatea sub numele conspirativ ”Manole”, se arată în documentul înaintat de CNSAS instanței prin care cere constatarea calității de colaborator al Securității.

Potrivit documentului, Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. El ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22