Pe aceeași temă
Florin Iordache a sesizat CCR, solicitând să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între ÎCCJ și Parlament. Mai exact, în sesizare se precizează că la nivelul ÎCCJ ar fi trebuit să existe completuri de 3 judecători specializate în corupție, iar cauzele vizând astfel de fapte să fie judecate de acestea.
Pe de altă parte, președintele ÎCCJ susține că acestea nu sunt obligatorii. Mai mult, Cristina Tarcea a susținut, in fata judecătorilor CCR, că sesizarea este inadmisibilă întrucât ar fi trebui să fie formulată de președintele de drept al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Decizia de a amâna, pentru a treia oară pronunțarea, a fost luată pe motiv că nu s-au primit toate răspunsurile de la toate țările de la care s-a cerut punct de vedere prin agentul Comisiei de la Veneția, au declarat surse oficiale.
Dacă CCR constată un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, sentinţele din prima instanţă în cazuri de corupție ar putea fi contestate și desființate, iar procesele reluate de la zero. O astfel de hotărâre l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis joi Curții Constituționale, într-o analiză privind completurile specializate de la instanțele din România, că o lege prevede, fără nicio distincție, înființarea de astfel de completuri, în vreme ce un alt act normativ lasă la latitudinea Înaltei Curți de Casație și Justiție dacă înființează sau nu completuri specializate.
De asemenea, CSM a explicat că din 14 Curți de Apel care au transmis date către Consiliu, 13 au înființat completuri specializate. La fel, 27 de Tribunale din 34 au înființat astfel de completuri.
Situația completurilor de judecată specializate a fost invocată de avocații apărării în dosarul lui Liviu Dragnea, fiind un motiv de apel.
