Pe aceeași temă
Curtea Constitutionala a publicat recent motivarea acestei decizii. Judecatorii Curtii precizeaza ca rolul lor era de a analiza “în ce măsură sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” respectă standardul de claritate şi predictibilitate cerut de Legea fundamentală şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”
Cele mai multe intrebari aparute dupa decizia CCR in cazul abuzului in serviciu au fost legate de interpretarea pe care Curtea o va da "legii".
CCR arata in motivare ca legea trebuie inteleasa in sensul legislatiei primare, adica legile votate de Parlament, la fel ca si ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă emise de Guvern, judecatorii precizand faptul ca legiuitorul trebuie sa impuna prin lege ceea ce inseamna comportamentul interzis in cazul abuzului in serviciu.
Judecatorii precizeaza de asemenea ca dreptul de a aplica prevederile privind abuzul in serviciu apartine atat celor care legifereaza, Parlamentul si Guvernul, cat si celor care aplica legea, procurori si judecatori: "Curtea reţine că sarcina aplicării principiului „ultima ratio” revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea", se arata in motivarea Curtii.
CCR arata ca deşi legiuitorul în cadrul procedurii de legiferare poate opera cu termeni de drept comun, aceştia trebuie folosiţi adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod putându-se ajunge la respectarea unei unităţi terminologice a stilului juridic.
Judecatorii observa ca termenul defectuos este folosit si in alte acte normative, nu doar in definirea abuzului in serviciu si ca, în aceste acte normative, folosirea acestui termen a fost făcută de legiuitor "fie în corelaţie cu acţiunea concretă specifică obiectului de activitate (a se vedea Legea nr.296/2004), fie prin precizarea că defectuozitatea se analizează în legătură cu o obligaţie legală (a se vedea Legea nr.85/2014)."
CCR mai arata ca, având în vedere specificul dreptului penal, "deşi propriu folosirii în alte domenii, termenul „defectuos” nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu a circumscris existenţa acestui element al conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu de îndeplinirea anumitor criterii. Cu alte cuvinte, legiuitorul nu a operat o circumstanţiere expresă în sensul precizării elementelor faţă de care defectuozitatea trebuie analizată."
Curtea observă că jurisprudenţa a receptat cele reliefate în doctrină, fără a stabili însă criteriile ce trebuie avute în vedere la stabilirea defectuozităţii îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, aceasta rezumându-se, în general, la a arăta că subiecţii activi ai infracţiunii au îndeplinit în mod defectuos atribuţii de serviciu, fie prin raportare la dispoziţiile legii, fie prin raportare la menţiuni regăsite în hotărâri de guvern, ordine ale miniştrilor, regulamente de organizare şi funcţionare, coduri deontologice sau fişe ale postului.
Judecatorii constată că termenul „defectuos” nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia: "Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare."
Curtea a constat in cele din urma că sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul dispoziţiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează „prin încălcarea legii”.
"Curtea constată că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi cele ale art.297 alin.(1) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5), întrucât sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată."
Curtea observă că practica judiciară s-a întemeiat pe dispoziţiile art.246 şi art.248 din Codul penal din 1969, precum şi cele ale art.297 din Codul penal, care folosesc o exprimare generală, fără a arăta în mod limitativ acţiunile sau omisiunile prin care se săvârşeşte această infracţiune.
CCR statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului:
"Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art.73 alin.(1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art.115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice."
In concluziile motivarii, judecatorii arata că "dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
***
Exceptiile de neconstitutionalitate in privinta definirii abuzului in serviciu au fost ridicate, printre altii, de fosta sefa a DIICOT Alina Bica, de presedintele suspendat al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, si de fostul presedinte al CJ Braila Gheorghe Bunea Stancu.
Printre cei mai vocali critici ai modului in care este definit acest articol din Codul Penal s-au numarat Traian Basescu, C.P. Tariceanu si Elena Udrea.
Procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a declarat in mod repetat, inaintea deciziei Curtii, ca, in cazul in care Curtea Constitutionala va declara neconstitutional articolul din Codul penal care defineste abuzul in serviciu, vor fi inchise peste 800 de dosare ale directiei privind achizitii publice cu fraude de milioane de euro.
