CCR exclude din dosarele penale probele obținute de SRI pe mandate de securitate națională

Laurentiu Gheorghe | 04.02.2020

Magistrații Curții Constituționale au admis marți o excepție de neconstituționalitate prin care, practic, orice probă obținută de SRI pe mandat de securitate națională într-un dosar penal este invalidată.

Pe aceeași temă

Curtea Constituţională a luat marți în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală, coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, potrivit unui comunicat al CCR.

Art. 139 alin.(3) din Codul de procedură penală prevede: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.

Art. 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 stipulează: „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: [...] d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni”.

Cu majoritate de voturi, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.

Pe de altă parte, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.

Cu alte cuvinte, potrivit deciziei CCR, înregistrarile obţinute de SRI pe mandat de siguranţă națională (MSN) în activitatea de culegere de informaţii nu pot fi utilizate ca probe, însă serviciile de informaţii au totuşi obligaţia să informeze procurorii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, dacă în timpul culegerii de informaţii cu ajutorul MSN află de săvârşirea vreunei infracţiuni, scrie G4Media.ro.

Altfel spus, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul poate informa parchetul cu privire la săvârşirea infracţiunii, dar procurorii nu pot folosi înregistrările SRI respective ca probă în ancheta penală. Rămâne ca procurorii să ceară judecătorilor mandat judiciar de supraveghere tehnică pentru documentarea și probarea infracțiunii de care a aflat SRI cu ajutorul MSN, iar probele trebuie făcute de procurori cu poliția, nu cu serviciile.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea. Decizia CCR vine la o zi după ce Zgonea a fost condamnat, în primă instanță, la trei ani de închisoare cu executare, într-un dosar de trafic de influență.

Zegrean: SRI nu este organ de anchetă penală

Pe de altă parte, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, susține că decizia magistraților „nu trebuie să se sperie nimeni”, pentru că „procuratura are suficient de multe mijloace tehnice”.

„CCR pune de acord articolul 139, alin. 3, cu deciziile mai vechi. Nu este nimic spectaculos în decizia de astăzi. Era normal să se întâmple acest lucru. Trebuie să aveți în vedere faptul că, la Curte, nu se pot pronunța decât cu privire la textele cu care au fost sesizate”, a afirmat Augustin Zegrean la postul B1 TV.

Întrebat dacă, astfel, infracțiunile terțe descoperite de SRI în baza mandatelor de siguranță națională vor fi trecute cu vederea, fostul președinte al CCR a răspuns: „Nu, nu se trece cu vederea. Textul despre care e vorba în decizia de astăzi este foarte neclar, pentru că spune că supravegherea tehnică, înregistrările făcute de părți sau de alte persoane, nu se referă neapărat la securitate, ci la alte persoane... e normal ca acestea să nu poată fi folosite. Sigur că dacă se descoperă o crimă, le vor preda procurorului și știe procurorul ce să facă cu acele înregistrări ca să dovedească ce are de dovedit”.

Totuși, el a recunoscut că acele înregistrări nu vor avea caracter de probă în dosar: „Acelea nu le poate folosi, și nu trebuie să vă înspăimântați de acest lucru. Vă dau un exemplu: în legislația americană, probele obținute ilegal sunt nule, indiferent ce ai făcut și indiferent că scapă 100. Decât să pedepsești un nevinovat, mai bine să scape 10 vinovați”.

Augustin Zegrean susține că interceptările pe cazuri de drept comun desfășurate în baza unor mandate de siguranță națională reprezintă o practică „des” întâlnită la SRI.

„Ei (SRI) cer, de regulă, mandat pe siguranță națională și urmăresc ce vor. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Trebuie odată înțeles că SRI nu este organ de urmărire penală. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu a fost. Procuratura are suficient de multe mijloace tehnice pentru a face ei acest lucru. Oricum procurorul supraveghează toată urmărirea penală. Teoretic, el face și aceste interceptări, el stabilește cine le face, cum le face. Pentru că el răspunde de toată urmărirea penală. Nu trebuie să se sperie nimeni că SRI nu mai poate face interceptări pentru procesele penale”, a ,mai afirmat Zegrean, potrivit b1.ro.

Întrebat dacă, în urma acestei decizii, procurorilor le va fi mai greu să-și desfășoare anchetele, el a spus: „Nu, așa s-a crezut și în 2016. Ne-au făcut în toate felurile prin presă, că n-o să mai prindă nimeni hoții și corupții niciodată. Ei, nu s-a întâmplat nimic, au fost prinși în continuare ca și până atunci. Pentru că polițiștii știu să facă și înregistrările acestea, și toate supravegherile pe care le au de făcut. Au dotările necesare”.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22