Pe aceeași temă
"Cu pensiile alesilor locali am admis sesizarea Guvernului, obiectia de neconstitutionalitate plecand de la premisa ca dupa reexaminare Parlamentul nu a urmat de la inceput calea care ar fi trebuit pentru ca noi declarasem deja in intregime ca este neconstitutionala si ca trebuiau parcurse de la inceput fazele parlamentare - nu s-a tinut cont de decizia noastra anterioara prin care le ceream legiuitorului si initiatorilor sa precizeze clar natura juridica a indemnizatiei. Ei au botezat-o indemnizatie, dar in paralel s-au referit si la dreptul la pensie, au conditionat de vechimea in munca. Daca ei vor sa repete aceasta initiativa (...) vor trebui sa se pronunte clar asupra modului de calcul al indemnizatiei atunci cand alesii locali au mai mult de trei mandate de diferite feluri - primar, consilier judetean, vicepresedinte - pentru ca acum nu rezulta clar cum va trebui calculat", a declarat presedintele CCR, Valer Dorneanu, citat de Hotnews.
Potrivit acestuia, Parlamentul ar trebui, in cazul in care revine asupra acestei initiative, sa nu mai faca discriminare intre diverse categorii de alesi locali.
Dorneanu a mentionat ca asupra surselor de finantare care au fost nominalizate ca apartinand bugetului local nu este suficienta doar aceasta trimitere, ci precizari cum se constituie aceste resurse. "Doar trimiterea la resursele locale te duce implicit la ideea ca ele trebuie sa fie suplimentate", a afirmat el.
In 27 iunie, premierul Dacian Ciolos a anuntat ca Executivul a contestat din nou la CCR legea privind pensiile speciale.
"Din lege nu reiese clar cum ar urma sa fie finantate aceste pensii sau indemnizatii speciale. Ele, asa cum e prevazuta legea acum, ar continua sa impacteze bugetul de stat pentru ca si bugetele locale, in mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat. Si, pe de alta parte, nu se respecta principiul contributivitatii, legea aceasta ar urma sa se aplice retroactiv, deci am cerut din nou CCR sa clarifice daca aceste elemente, care in continuare sunt mentinute in lege, sunt constitutionale", a explicat Ciolos, la acea data.
Totodata, premierul a precizat ca impactul bugetar al aplicarii legii in forma actuala adoptata de Parlament este in jur de 400 de milioane de lei pe an.
Pe 26 decembrie 2015, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor de Consilii Judetene - Legea de modificare si completare a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Sesizarea avea in vedere incalcarea mai multor articole din Constitutie referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiti alesi locali, acordarea retroactiva a drepturilor speciale si neasigurarea finantarii pentru indemnizatiile nou create.
In ianuarie, CCR a admis sesizarea Guvernului si a decis ca sunt neconstitutionale dispozitiile privind pensiile speciale pentru alesii locali.
Ce spune textul sesizarii catre CCR:
Guvernul afirma in textul sesizarii ca, desi legea a fost declarata neconstitutionala in urma primei sesizari, constata ca punerea in acord cu decizia nu s-a facut decat intr-o mica masura.
Un prim argument al guvernului este ca prevederile legii instituie un regim legal prin care o anumita categorie restransa de cetateni este favorizata. Ulterior, Executivul afirma ca se creeaza discriminare intre categoriile de demnitati vizate.
Un alt argument se refera la faptul ca legea se aplica retroactiv, ceea ce incalca Legea fundamentala.
Guvernul atrage atentia si asupra faptului ca legea nu are un impact bugetar prevazut, nu are o analiza a numarului de persoane care vor beneficia de indemnizatiile de varsta si nu mentioneaza sursele de finantare.
Background:
Legea care prevede acordarea de pensii speciale alesilor locali a fost adoptata de Senat in calitate de camera decizionala, dupa ce fusese declarata neconstitutionala de CCR la inceputul anului, cand judecatorii Curtii au admis o sesizare a Guvernului Ciolos. Legea a fost adoptata marti cu 101 voturi "pentru", un vot "impotriva" si sase abtineri, dupa o dezbatere foarte scurta. Senatorii spun ca legea a fost reexaminata fata de forma initiala, declarata neconstitutionala de CCR.
Judecatorii au invocat faptul ca nu este indicata sursa de finantare, dar au aratat si ca actul normativ discrimineaza intre categoriile de alesi locali, simplii consilieri locali si judeteni fiind exceptati de la lege.
Modificarile la legea declarata neconstitutionala s-au facut la Comisia de Constitutionalitate, unde s-a dat un raport cu amendamente.
Potrivit amendamentelor aprobate, legea inta in vigoare la 1 ianuarie 2017, iar banii vor fi alocati de la bugetul local, dar exista si posibilitatea ca Ministerul Dezvltarii sa elaboreze norme, a declarat Ovidiu Dontu.
Pensia de ales local nu se poate cumula cu cea de parlamentar, iar cei care au condamnari cu executare in exercitarea atributiilor de ales local- primar, viceprimar, presedinte de Consiliu judetean si vicepresedinte- nu vor beneficia de aceasta lege. Curtea Constitutionala a admis, la inceputul anului, contestatia Cabinetului Ciolos privind constitutionalitatea legii privind pensiile alesilor locali.
Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta de acorda in limita a trei mandate si de calculeaza ca produs al numarului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizatia bruta lunara, aceeasi formula de calcul ca si la parlamentari, indemnizatie care insa nu este identica la toti alesii locali, depinzand de marirea localitatii. Salariul unui primar variaza intre aproximativ 2000 lei pe luna la o comuna si circa 6000 lei cat ar avea primarul Capitalei.
Ca si in cazul parlamentarilor, initiatorii justifica aceasta nevoie prin faptul ca alesii nu pot desfasura alte activitati in timp ce ocupa respectivele functii si pentru a oferi "atractivitate" acestor functii.
"Multi dintre cei care au indeplinit sau indeplinesc functiile de primari, viceprimar, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean au plecat din sfera de activitate privata, renuntand la beneficii financiare mult mai consistente pentru a se pune in slujba comunitatilor locale" se arata in expunerea de motive.
"Pentru a corespunde asteptarilor societatii din Romania, de a avea persoane bine pregatite profesional si dedicate activitatii sferei publice, consideram ca este necesar ca pentru functiile ce fac obiectul prezentei initiative sa existe un sistem de indemnizatii care sa faca atractiva ocuparea functiilor de primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean" mai spun initiatorii.
