CCR: Legea privind statutul magistraților, în ansamblu constituțională, raportat la critici

Dora Vulcan | 30.01.2018

Magistrații Curții Constituționale au decis că unele dintre modificările, aduse în Comisia Iordache și aprobate de coaliția de guvernare în plen la statutul magistraților nu sunt constituționale.

Pe aceeași temă

 

 

 

UPDATE:  Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat, marţi, că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este, în ansamblul său, constituţională în raport cu criticile formulate, transmite Agerpres.

 

De asemenea, plenul  plenul CCR a constatat că mai multe articole din actul normativ, precum şi sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii”, „informare conformă”, „precum şi procedurile judiciare”, „ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite”, „precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei”, „nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi art.8” şi „funcţia de ministru al Justiţiei”, sunt neconstituţionale, potrivit unui comunicat al instituției.

 

Comunicatul integral al CCR

 

 

În ziua de 30 ianuarie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţii formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite şi, respectiv, de un număr de 56 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

 

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi în privinţa art.I pct.7 [cu referire la art.5 alin.(1) teza penultimă şi ultimă], pct.12 [cu referire la art.9 alin.(3)], pct.44, pct.53 [cu referire la art.39 alin.(3) şi (5)], pct.54 [cu referire la art.40 alin.(4)], pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7), (8), (9) teza întâi şi (10)], pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)], pct.97 [cu referire la art.58 alin.(1) sintagma „precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului justiţiei”], pct.112 [cu referire la art.622], pct.160 [cu referire la art.100 alin.(1) lit.d1)], pct.161 [cu referire la art.100 alin.(2)], precum şi a legii, în ansamblul său, şi cu unanimitate de voturi în privinţa celorlalte texte legale, a statuat următoarele:

 

1. A respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art.I pct.77 [cu referire la art.52 alin.(3)], pct.108 [cu referire la art.62 alin.(12) şi (13)] şi pct.112 [cu referire la art.623] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

 

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art.2 alin.(3) teza a 3-a], pct.9 [cu referire la art.7 alin.(5) teza finală], pct.12 [cu referire la art.9 alin.(3)], pct.44, pct.53 [cu referire la art.39 alin.(3) şi (5)], pct.54 [cu referire la art.40 alin.(4)], pct.69 [cu referire la art.49 alin.(1)], pct.87 [cu referire la art.53 alin.(9) teza întâi şi (10)], pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)], pct.156 [cu referire la art.96 alin.(1), (2), (6), (7), (8) teza a doua, alin.(9) şi (10)], pct.160 [cu referire la art.100 alin.(1) lit.d1)] şi pct.161 [cu referire la art.100 alin.(2)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

 

3. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.7 [cu referire la art.5 alin.(1) tezele penultimă şi ultimă şi alin.(2) teza a doua], pct.9 [cu referire la art.7 alin.(5) sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii” şi „informare conformă” şi alin.(7) sintagma „precum şi procedurile judiciare”], pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)], pct.97 [cu referire la art.58 alin.(1) sintagmele „ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite” şi „precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului justiţiei”], pct.109 [cu referire la art.62 alin.(3) sintagma „nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi art.8” prin raportare la art.62 alin.(13)”], pct.112 [cu referire la art.622 şi art.624], pct.134 [cu referire la art.73 alin.(2)], pct.143 [cu referire la art.82 alin.(2) sintagma „funcţia de ministru al justiţiei”], pct.144 [cu referire la art.82 alin.(21) şi (22)], pct.146 [cu referire la art.82 alin.(51) şi (52)], pct.153 [cu referire la art.851 sintagma „funcţia de ministru al justiţiei”], pct.156 [cu referire la art.96 alin.(3)-(5) şi (8) teza întâi], pct.157 [cu referire la art.99 lit.r)] şi pct.163 [cu referire la art.109 alin.(1) teza întâi şi art.114] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale.

 

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

 

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

(sublinierile aparțin redacției)

 

***

 

 

Potrivit președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, sunt neconstituționale modificările referitoare la răspunderea magistraților și prevederile referitoare la atribuțiile președintelui României.

 

 

„După o ședință maratonică, mai exact care a durat cam cât două maratoane, am reușit să ne pronunțăm cu privire la Legea cu privire la Statutul magistraților. Cu privire la această contestație, o să primiți comunicatul de presă detaliat (...). Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii (...). Unele dintre aceste critici, care vizau mai ales răspunderea magistratului, au fost admise și am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credințe și a gravei neglijențe”, a declarat Dorneanu, citat de Digi 24.

 

 Valer Dorneanu a mai spus că au fost admise obiecțiile care privesc „mai buna definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României” pentru numirea magistraților. 

 

Șeful CCR a mai precizat că „majoritatea” deciziilor de admitere au fost luate cu unanimitate de voturi, în timp ce deciziile de respingere a unor obiecții au avut majoritatea voturilor.

 

Obiecţii de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și de 56 de deputaţi PNL.

 

***

 

 Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-au aflat marți obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (formulată de 56 de deputaţi PNL), obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de 52 de deputaţi PNL), precum şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de ÎCCJ).

 

 

 

Background 

 

  

ÎCCJ a anunţat pe 21 decembrie 2017 că a decis să sesizeze CCR în legătură cu neconstituţionalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

 

 

În sesizare se arată, printre altele, că modificările aduse în legătură cu răspunderea materială a magistraţilor încalcă Constituţia şi reglementări internaţionale, deoarece au un conţinut „neclar” şi „confuz”, nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi vor ridica în practică probleme de interpretare.

 

În opinia curţii supreme, sub un alt aspect, se constată că sintagmele cuprinse în alin. (3) al propunerii referitoare la „înfăptuirea actului de justiţie” şi „se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare” nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi claritate a legii, deoarece ambele sunt vagi şi generale şi vor ridica în practică probleme de interpretare, încălcând astfel, dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

 

În plus, alin. (8) al art. 96 din proiect ridică probleme de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte art. 1 alin. (5) din Constituţia României, deoarece prevede că acţiunea în regres se exercită împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară, competenţa de judecată revenind Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.

 

În aceeaşi zi, PNL a anunţat că a contestat la CCR modificările aduse legii privind statutul magistraţilor.

 

„Prin această sesizare arătăm dezastrul în materie de legiferare pe care îl face coaliţia majoritară PSD-ALDE. (...) În mod evident, sunt încălcări care ţin de autonomia de reglementare a fiecărei Camere parlamentare în parte; de asemenea, avem argumente în privinţa încălcării principiului bicameralismului, cât şi alte chestiuni care ţin de procedură. Există însă şi motive intrinseci pe care le-am invocat, care ţin de conţinutul legii, printre care încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi cel care vizează independenţa judecătorilor şi procurorilor”, explica atunci deputatul PNL Gabriel Andronache.

 

 

 

  

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22