Pe aceeași temă
Curtea Constituțională a dat, astfel, câștig de cauză, cu unanimitate de voturi, Ministerului Apărării care a cerut, în cadrul unui proces aflat pe rolul Curții de Apel București anularea decretului prezidențial prin care i-a fost prelungit cu un an mandatul generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei.
Pe 1 martie, Curtea de Apel Bucureşti a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate asupra articolului din legea MApN care reglementează numirea șefului Statului Major General.
Comunicatul Curții Constituționale:
În ziua de 4 iunie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituționalitate a dispoziţiilor art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.
Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei."
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ”cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituțională.
Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate și încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât nu prevede condițiile și procedura de urmat pentru prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării.
Revine legiuitorului obligația de a stabili în mod clar aceste aspecte.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(sublinierile aparțin redacției)
Background
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 29 decembrie că a respins în cadrul ședinței CSAT propunerile ministerului apărării de numire a unui nou șef de stat major și că a prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă, respingând astfel artificiul juridic propus de guvern pentru ca generalul Dumitru Scarlat (53 de ani) să îndeplinească condițiile legale pentru a putea fi numit la șefia Statului Major al Armatei.
Decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei a fost publicat în Monitorul Oficial după o zi de blocaj la Camera Deputaților, condusă la acea vreme de liderul PSD, Liviu Dragnea, încarcerat între timp la penitenciarul Rahova, după ce a fost condamnat de Curtea Supremă la 3 ani și șase luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman.
În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.
Pe 29 martie, Curtea de Apel respingea acțiunea prin care Ministerul Apărării cere anularea decretului de numire a generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Armatei.
Sesizarea către CCR a fost invocată din oficiu de judecătorul care s-a ocupat de caz, Silviu Barbu.
