Pe aceeași temă
Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea depusă de președinții celor două camere parlamentare, Marcel Ciolacu și Teodor Melșcanu (demisionat între timp), privind adoptarea bugetului de stat pe anul în curs prin angajarea răspunderii Guvernului Orban. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. Au fost șase judecători care au votat pentru respingerea conflictului constituțional și doar trei care s-au opus (Valer Dorneanu, Gheorghe Stan și Attila Varga).
Ciolacu și Meleșcanu au reclamat, pe 23 decembrie, în ziua în care premierul Orban și-a angajat răspunderea pe cele două acte normativ, un conflict constituțional între Parlament și Guvern, susținând că bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale nu pot fi adoptate fără dezbatere parlamentară.
Liderul PSD declarase anterior sesizării CCR că este fără precedent în Europa ca un buget să fie adoptat fără dezbatere parlamentară, menționând că de la Ceaușescu nu și-a permis nimeni în România așa ceva.
De cealaltă parte, Guvernul a transmis Curții Constituționale în punctul de vedere privind conflictul juridic de natură constituțională sesizat de Parlament privind adoptarea legii bugetului prin angajarea răspunderii de către Executiv, că asumarea răspunderii pentru adoptarea Legii bugetului era pe deplin justificată.
Executivul invocă o decizie a CCR care arată că angajarea răspunderii are în vedere adoptarea "în condiţii de maximă celeritate" a unor măsuri urgente dintr-un domeniu de maximă importanță.
Totodată, Guvernul argumentează că parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente la proiectul de lege dar și să depună o moțiune de cenzură.
Cabinetul condus de Ludovic Orban face referire la o decizie a CCR care arată că "Parlamentul este şi rămâne unica autoritate legiuitoare şi în cazul asumării răspunderii de către Guvern, întrucât procedura asumării răspunderii de către Guvern se derulează în faţa camerelor reunite ale Parlamentului şi se desfăşoară sub supravegherea şi controlul forului legislativ suprem, care are la îndemână, în virtutea prevederilor constituţionale exprese ale art.114 alin.(2), posibilitatea demiterii Guvernului printr-o moţiune de cenzură”.
Executivul apreciază că autorii sesizării critică în realitate procedura adoptării legilor bugetare "contrar prevederilor constituţionale privind legiferarea, ceea ce se converteşte într-un viciu de neconstituţionatitate extrinsecă ce poate face obiectul controlului de constituţionalitate", cererea de neconstituționalitate fiind inadmisibilă.
Astfel, Guvernul susține că nu există un conflict juridic de natură constituţională generat de procedura angajării răspunderii Guvernului asupra legilor bugetare în temeiul art.114 din Constituție.
