Pe aceeași temă
UPDATE Sesizarile PNL si USR au fost respinse cu 8 voturi "impotriva" si un vot "pentru", cel al Liviei Stanciu, care va face opinie separata.
UPDATE Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizările USR și PNL cu privire la Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru legile Justiției, potrivit unor surse din CCR
UPDATE Curtea Constituţională a României a amânat pentru 23 ianuarie dezbaterea sesizării preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la legea care menţine abrogarea suspendării funcţionarilor publici trimişi în judecată.
Sesizarea USR arata ca PSD si ALDE au acordat Comisiei speciale Iordache atributii ilegale, care potrivit Regulamentului celor doua Camere revin Comisiilor juridice permanente, facind din aceasta o supercomisie cu scopul de a scurta la maxim timpul de dezbatere si adoptare a modificarilor Legilor Justitiei. Existenta acestei comisii poate fi prelungita de catre Biroul Permanent oricind si de cite ori se doreste, ceea ce incalca Constitutia, sustine USR.
Conform sursei citate, din hotararea de infiintare nu rezulta cu claritate care este rolul acestei Comisii speciale, initial fiind vorba despre punerea in acord a deciziilor CCR cu Codul Penal, ceea ce creeaza confuzie intre aceasta si atributiile comisiilor permanente.
Ulterior, si PNL a sesizat CCR privind legalitatea infiintarii Comisiei Iordache, iar Ludovic Orban a precizat ca liberalii vor sesiza si Comisia de la Venetia.
PSD vrea ca functionarii publici corupti sa ramina in functii
Legea votata de PD abrogă prevederea potrivit căreia funcţionarii publici sunt suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni, inclusiv de corupţie şi de serviciu.
Sesizarea de neconstituţionalitate asupra acestei legi se află pe ordinea de zi de miercuri a şedinţei de plen a CCR.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în 4 decembrie, apreciind că o astfel de măsură diminuează standardele de integritate, componente ale statului de drept, şi creează un privilegiu nejustificat, transmite News.ro.
"Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, luni, 4 decembrie a.c., o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici", a anunţat Preşedinţia, şeful statului apreciind că legea contravine prevederilor art. 1 alin. (3) - (5), art. 16 alin. (1) şi art. 54 alin. (2) din Constituţie.
Articolele constituţionale invocate de preşedinte prevăd că "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate", "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale" şi că "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".
Un alt articol invocat în sesizarea preşedintelui este cel conform căruia "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".
Conform preşedintelui Iohannis, abrogarea suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public ca urmare a trimiterii în judecată încalcă aceste articole din legea fundamentală, diminuând standardele de integritate, componente ale statului de drept.
"În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea prevăzută de art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr.188/1999, cea a suspendării de drept a raportului de serviciu al funcţionarului public trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public", se arată în sesizare.
De asemenea, în opinia preşedintelui, este creat un privilegiu nejustificat ceea ce încalcă articolul constituţional referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.
"O prevedere care elimină sancţiunea suspendării raportului de serviciu al unui funcţionar public trimis în judecată pentru infracţiuni de o anumită gravitate este de natură să aducă atingere standardelor etice şi profesionale necesare pentru persoanele învestite cu autoritate a statului, ceea ce încalcă art. 54 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia /Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice [...] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin/.
De altfel, se poate observa o contradicţie evidentă între cerinţele de probitate pentru ocuparea unei funcţii publice, condiţii stabilite de art. 54 din Legea nr. 188/1999 şi modificarea legislativă propusă, care permite menţinerea raportului de serviciu la trimiterea în judecată a funcţionarilor publici pentru săvârşirea unor infracţiuni de o anumită gravitate. În plus, prin art. II alin. (1) din legea dedusă controlului de constituţionalitate, funcţionarilor publici aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 94 şi art. 95 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, li se aplică dispoziţiile existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia celor care au fost suspendaţi în baza art. 94 alin. (1) lit. m), care îşi reiau raportul de serviciu la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă de la data dispunerii măsurii şi până la expirarea celor 30 de zile nu au fost supuşi unor măsuri privative de libertate", se mai arată însesizarea adresată CCR.
Alte prevederi contestate sunt introducerea posibilităţii de delegare a competenţei de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiilor publice prin ordin al Preşedintelui ANFP care ar încălca art. 1 alin. (4 ) şi alin. (5 ) din Constituţie şi cea privind transformarea unei funcţii de nivel inferior pentru a corespunde studiilor şi/sau vechimii funcţionarului public de conducere care contravine articolului referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici a fost transmisă preşedintelui în vederea promulgării la data de 25 noiembrie.
