Pe aceeași temă
Sesizările judecate de CCR au fost formulate de instanța supremă și au vizat operaționalizarea și atribuțiile Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție - SIIJ, stabilite prin ordonanțe de urgență emise de Guvernul Dăncilă, în mandatul lui Tudorel Toader de ministru al Justiției.
Reamintim că SIIJ a retras căile de atac în dosarele de corupție în care sunt judecați Sebastian Ghiță, fugar în Serbia, sau Viorel Hrebenciuc, scrie HotNews.ro.
Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că CCR a admis în parte obiecțiile ridicate prin cele două sesizări ale instanței supreme, stabilind că este neconstituțional articolul de lege privind exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instantelor sau soluționate definitiv anterior operationalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infractiunilor din justiție.
CCR a avut pe ordinea de zi a ședinței de marți două sesizări privind controversata Secție specială:
excepţia de neconstituționalitate a disp. art.88 indice 1 - art.88 indice 9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție
excepţia de neconstituționalitate a disp. art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”.
Anunțul oficial al CCR
CCR a anunțat, printr-un comunicata de presă, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale. Practic, CCR a decis că Secția specială nu poate retrage căile de atac formulate deja în instanță, iar procurorul-șef al Secției speciale nu poate fi considerat întotdeauna procuror ierarhic superior
Ce prevede articolul 88 indice 1 alineatul (6):
"Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.
Ce prevede articolul 88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004:
"Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele: (...) d) exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”.
CCR invocă încălcarea prevederilor constituționale privind claritatea și previzibilitatea legii, precum și principiul legalității și controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public.
"Cu privire la dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a reținut că definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca <<procuror ierarhic superior>> în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu)”, arată Curtea Constituțională.
În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea spune că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.
"Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J”, explică Curtea.
Legat de articolul de lege vizând promovarea și retragerea căilor de atac, CCR arată că SIIJ, "evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință”.
"Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice”, mai arată CCR.
Sesizările la CCR au fost făcute de Înalta Curte în două dosare în care au fost implicați magistrați, a scris Ziare.com.
Înalta Curte a sesizat CCR cu modificările aduse de coaliția PSD-ALDE în cazul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, dar mai ales prin modificările făcute prin două ordonanțe de urgență: OUG nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și OUG nr.7/2019 de modificare a legilor Justiției. Cele două ordonanțe de urgență au fost promovate de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader.
Într-unul dintre dosare, magistratul vizat a ridicat excepțiile care priveau întreg articolul 88 al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv cele care vizau chiar operaționalizarea Secției speciale.
În celălalt caz a fost vizat articolul care dădea dreptul șefului Secției speciale să retragă apelurile în dosarele instrumentate anterior de DNA, DIICOT sau alte parchete competențe.
Cum a retras SIIJ căile de atac în dosarele de corupție în care sunt judecați Sebastian Ghiță sau Viorel Hrebenciuc
În iunie 2019, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a decis să retragă apelul în procesul în care Sebastian Ghiță era judecat alături de mai mulți foști magistrați și șefi din Poliția Prahova deoarece „hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, fiind în mod judicios motivată, având un puternic suport probator”, potrivit unui document obținut de HotNews.ro.
În primă instanță, fostul deputat Sebastian Ghiță - fugar în Serbia - a fost achitat, în iunie 2018, pentru toate capetele de acuzare imputate în acest dosar, respectiv folosire de informaţii nedestinate publicităţii, dare de mită, cumpărare de influenţă, conducere fără permis, şantaj şi spălare de bani.
Decizia de retragere a căii de apel a fost luată sub semnătura fostului procurorșef al SIIJ Gheorghe Stan, ajuns între timp judecător la CCR, la propunerea PSD.
Ce arată adresa înaintată de Secția specială, sub semnătura lui Gheorghe Stan, către Înalta Curte de Casație și Justiție:
„(...) în urma studierii memoriilor înregistrate sub nr 584/III-13/2019 din data de 18 martie, 19 martie și 1 aprilie 2019, a rechizitoriului nr 308/P/2015 al DNA - ST Ploiești și a sentinței penale nr. 357/14.06.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și a motivelor de apel nr 2314/III/2 din 1 noiembrie 2018 ale DNA - Secția Judiciar Penală am ajuns la concluzia că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, fiind în mod judicios motivată, având un puternic suport probator.
Urmare a referatului întocmit la data de 10 iunie 2019, dezbătut și însușit de către procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, s-a decis, în unanimitate, că se impune retragerea căii de atac a DNA - Secția Judiciar Penală.
În consecință (...) vă rugăm să luați act de faptul că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție retrage apelul declarat de DNA Secția Judiciar Penală (...) împotriva sentinței penale nr 257 din 14 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr 2457/1/2016”.
În 13 mai 2019, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a retras apelul declarat de procurorii DNA în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, în care fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.
Avocații inculpaților declarau pentru Mediafax că procesul continuă pentru inculpații care au primit soluții de condamnare, printre care se numără și Viorel Hrebenciuc, pentru că fostul parlamentar a contestat și el decizia de condamnare. Procesul a încetat însă pentru inculpații cu soluții de achitare, cum e cazul fostului ministru al Justiției Tudor Chiuariu, care a fost achitat pe fond și față de care Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a retras apelul față de decizia de achitare, el neformulând apel.
În 9 mai 2018, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, decizia instanţei supreme nefiind definitivă și fiind contestată și de fostul parlamentar, dar și de procurorii DNA.
