Pe aceeași temă
"Curtea a constatat ca in materia masurilor de supraveghere tehnica, ce constituie o ingerinta in viata privata a persoanelor supuse acestor masuri, trebuie sa existe un control a posteriori dispunerii acestora, pe care persoana in cauza sa il poata accesa in scopul verificarii indeplinirii conditiilor si, implicit, al legalitatii masurii respective. Existenta unui control a posteriori ce are in vedere aceste aspecte se constituie intr-o garantie a dreptului la viata privata, care contureaza si, in final, pe langa celelalte elemente necesare si recunoscute la nivel constitutional si conventional, determina existenta proportionalitatii intre masura dispusa si scopul urmarit de aceasta, precum si necesitatea acesteia intr-o societate democratica", se arata intr-un comunicat de presa transmis de CCR.
Judecatorii constitutionali explica faptul ca modalitatea actuala de contestare a legalitatii masurii supravegherii tehnice "determina excluderea celorlalte persoane altele decat inculpatul, care nu au nicio calitate in dosarul penal sau au calitatea de suspect, de la posibilitatea accederii la o instanta de judecata care sa poata analiza acest aspect, ceea ce se constituie intr-o incalcare a prevederilor art. 26 si art. 53 din Constitutie, precum si a celor ale art. 8 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale".
In comunicatul de presa, CCR arata ca supravegherea tehnica se poate dispune in cursul urmaririi penale, indiferent de etapa acesteia, dar ca metodele speciale de supraveghere reprezinta "intruziuni/ingerinte" in viata privata a persoanelor.
"In acest context, Curtea a retinut ca paragraful 2 al articolului 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si alineatul 2 al articolului 53 din Constitutie prevad conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca restrangerea exercitiului dreptului la viata privata sa fie conforma dispozitiilor constitutionale si conventionale", a mai transmis CCR in comunicat.
Decizia CCR vine dupa ce Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate impotriva articolului 140, alin. (7) din Codul de procedura penala, care prevede ca "incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra masurilor de supraveghere tehnica nu este supusa cailor de atac".
