CCR:Eliminarea dreptului președintelui de a refuza numirea magistraților nu încalcă Constituția

Dora Vulcan | 27.02.2018

Atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, dar eliminarea acestui drept nu ridică probleme de constituţionalitate, se arată în motivarea deciziei CCR cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Pe aceeași temă

 

Atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, dar eliminarea acestui drept nu ridică probleme de constituţionalitate, se arată în motivarea deciziei CCR cu privire la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul magistraților, 
Pe de alta parte, rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete, spun judecătorii CCR, mai puțin Livia Stanciu (Maya Teodoroiu s-a exprimat cu privire la alt aspect). 
Presedintele Romaniei nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie, spun magistratii CCR. Prin urmare, daca legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului justitiei in raport cu procurorii, se spune în decizia CCR la care a făcut opinie separată Livia Stanciu.

 

 

 

 

 

 "Cu privire la criticile de neconstituţionalitate privind art. I pct. 44 din lege, prin care se abrogă art. 31 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că acestea abrogă dispoziţiile legale referitoare la competenţa Preşedintelui României de a refuza o singură dată numirea în funcţia de judecător/procuror a judecătorilor/procurorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate. (...) Dacă Preşedintele României nu ar avea niciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură dată, atribuţiile Preşedintelui României (...) ar fi golite de conţinut şi importanţă", se precizează în motivarea publicată marţi pe site-ul CCR.

 

 

"Prin urmare, Curtea constată că 'refuzul' Preşedintelui României nu avea şi nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degrabă expresia unei consultări între autorităţi, astfel încât eliminarea sa nu aduce atingere atribuţiilor Preşedintelui. (...) De altfel, chiar şi în logica normei legale criticate, Preşedintele României tot extra legem poate purta o corespondenţă cu Consiliul Superior al Magistraturii, dacă identifică anumite probleme în numirea în funcţie a judecătorilor/procurorilor, dar revine Consiliului Superior al Magistraturii competenţa decizională de a-şi retrage eventual propunerea de numire, fără ca Preşedintele să poată respinge propunerea de numire astfel înaintată", se mai menţionează în motivare.

 

În consecinţă, CCR a stabilit că art. I pct. 44 din legea criticată nu încalcă prevederile constituţionale.

 

 

Pe de alta parte, in motivare, judecatorii Curtii arata ca, potrivit art.132 alin.(2) din Constitutie, "procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei".

 

"Avand in vedere caracterul bicefal al autoritatii executive, legiuitorul a optat pentru o procedura in cadrul careia Guvernul si Presedintele sa conlucreze. Rolul central in aceasta ecuatie il are, insa, ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete. Presedintele Romaniei nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie. Prin urmare, daca  legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului justitiei in raport cu procurorii, Presedintelui conferindu-i-se atributia de numire in considerarea solemnitatii actului si a necesitatii existentei unei conlucrari si consultari permanente in cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate sustine incalcarea art.94 lit.c) din Constitutie. In consecinta, art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege nu incalca art.94 lit.c) si art.132 alin.(1) din Constitutie", arata judecatorii CCR.

 

 

Livia Stanciu, opinie separata



Opinia separata a Liviei Stanciu a vizat, printre altele, limitarea dreptului presedintelui Romaniei de a refuza motivat, numai o singura data, numirea in functiile de conducere de rang inalt de la nivelul Parchetului General, DNA si DIICOT.

"Numirea si revocarea din functiile de conducere de la nivelul ICCJ, PICCJ, DNA si DIICOT, asa cum prevede, in prezent, Legea nr.303/2004, reprezinta inca un element de concretizare in planul legii organice a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. (...) Prin acest mecanism de numire si revocare din functiile de conducere de la ICCJ, PICCJ, DNA si DIICOT se realizeaza colaborarea loiala in spiritul Constitutiei intre autoritatile statului, in speta intre un exponent al puterii executive (...) si exponenti ai autoritatii judecatoresti (...), fiind astfel asigurat controlul reciproc si echilibrul intre aceste autoritati ale statului", se arata in opinia separata, citata de Agerpres.

Potrivit Liviei Stanciu, procedurile existente pana in prezent au reprezentat fundamentul pentru realizarea unei justitii reale in Romania, datorita unui mecanism tripartit ce includea presedintele Romaniei, ca demnitar ales direct de catre cetateni, cu cea mai mare legitimitate democratica, ministrul Justitiei, ca reprezentant al Guvernului, si CSM, in calitate de garant al independentei justitiei alcatuit din reprezentantii magistratilor.

 

***

 

CCR a constatat, pe 30 ianuarie, că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este, în ansamblul său, constituţională în raport cu criticile formulate.

 

 Plenul CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile mai multor articole din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, anunța CCR într-un comunicat remis presei. 

 

Conform aceleiaşi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. I pct. 77 (cu referire la art. 52 alin. (3)), pct. 108 (cu referire la art. 62 alin. (12) şi (13)) şi pct. 112 )(cu referire la art. 623) din acelaşi act normativ.

 

Pe de altă parte, Plenul CCR a constatat că mai multe articole din actul normativ, precum şi sintagmele "comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii", "informare conformă", "precum şi procedurile judiciare", "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite", "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei", "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi art.8" şi "funcţia de ministru al Justiţiei", sunt neconstituţionale.

 

În comunicat se preciza că mai multe decizii, printre care şi cea privind constituţionalitatea legii în ansamblul său, au fost luate cu majoritate de voturi, în cazul altor texte fiind înregistrată unanimitate de voturi.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22