Pe aceeași temă
Comisia Europeană a propus astăzi Consiliului UE să deschidă procedura de deficit excesiv în cazul României pentru depășirea țintei de deficit bugetar de 3%, potrivit unui comunicat al executivului european.
Mai mult, Comisia cere Consiliului UE să adopte o recomandare către România cu două puncte principale (sursa):
scăderea graduală a deficitului bugetar până la 2,6% din PIB până în 2022 inclusiv
prezentarea până pe 15 septembrie în acest an a soluțiilor pentru scăderea deficitului
Comisia Europeană a constatat deja faptul că România a depășit în 2019 ținta de deficit, dar decizia finală va fi luată de Consiliul UE.
Deschiderea procedurii de deficit excesiv vine pe fondul găurii lăsate în buget de guvernul Dăncilă, care a supraestimat încasările bugetare și a subestimat cheltuielile din 2019, an dublu electoral.
Premierul desemnat, Florin Cîțu, a precizat ca a purtat negocieri in ultimele trei luni cu CE si a prezentat oficialilor europeni un plan „sustenabil si credibil" de reducere a deficitului, plan care a fost acceptat la Bruxelles.
„Azi, Comisia Europeana a publicat trei documente si a facut un anunt pe care dumneavoastra deja il stiati: incepe procedura de deficit excesiv pentru Romania. Este foarte bine sa stiti adevarul despre aceasta informatie de la ministrul Finantelor Publice al Romaniei.
Am negociat cu CE in ultimele trei luni si trebuie sa stiti ca tot ceea ce am negociat a fost acceptat. Romania are un plan de reducere a deficitului sustenabil si credibil, acceptat in totalitate de CE, ceea ce inseamna ca expertii de la CE au incredere in acest guvern. Asa cum am promis, facem lucruri bune pentru Romania”, a scris Florin Citu pe Facebook.
Cererea Comisiei Europene ca România să vină cu măsuri concrete de scădere a deficitului până pe 15 septembrie vine pe fondul creșterii programate cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie, măsură adoptată de majoritatea PSD din Parlament anul trecut. Creșterea cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie ar duce la explozia deficitului bugetar la peste 6% din PIB în 2021 și 2022, potrivit estimărilor FMI, Comisiei Europene și Consiliului Fiscal.
Raportul Comisiei: Încă din primăvara anului 2017 România a avut "abateri semnificative"
Declanșarea procedurii de deficit excesiv (EDP) este „justificată” în cazul României, arată Comisia Europeană într-un raport privind țara noastră dat publicității vineri.
Raportul urmărește adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depășește valoarea de referință de 3% prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru anii 2019, 2020 și 2021.
Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat și că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.
În vizorul Comisiei se află în special noua lege a pensiilor, prin care pensiile s-au majorat cu 15% în 2019, urmate de o nouă majorare, de 40%, prevăzută pentru septembrie 2020.
„Din cauza calendarului de implementare, legea va majora semnificativ cheltuielile publice privind pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Este principalul motor al creșterii rapide prevăzute pentru bugetul general și al riscurilor ridicate pentru sustenabilitatea fiscală”, se arată în explicațiile Comisiei.
În plus, legea nu este însoțită de măsuri care să majoreze participarea la muncă și durata vieții profesionale dincolo de minimul legal, care sunt esențiale pentru viabilitatea sistemului de pensii.
Autoritățile europene arată că încă din primăvara anului 2017 România a avut „abateri semnificative”, iar de atunci a primit recomandări de la Consiliul UE, la care nu a răspuns prin „acțiuni eficiente” și a deviat semnificativ, în mod repetat, de la calea recomandată.
Declanșarea procedurii de deficit excesiv este un pas formal al instituțiilor UE, care pune presiune pe guvernul țării vizate să adopte măsuri pentru scăderea deficitelor (fie scăderea cheltuielilor, fie creșterea veniturilor, fie un mix). În funcție de răspunsul statului respectiv, piețele financiare și agențiile de rating pot reacționa pozitiv sau negativ.
