Ce propune Guvernul pentru a relansa economia cu cei 30 de miliarde de euro primiți de la UE

Principalele elemente din PNRR:

• stații de încărcare electrică la proiectele de infrastructură rutieră

• taxarea ecologică pentru vehiculele poluante

• Reorganizarea activității ANIF (Agenția de Îmbunătățiri Funciare) și transformarea în ANIFSC prin preluarea activităților specifice în domeniul schimbărilor climatice

• Organizarea serviciului public de e-sănătate, inclusiv telemedicină, prin dotarea cu echipamente/dispozitive IT, inclusiv software-ul necesar pentru digitalizarea activității curente ale unităților sanitare

Proiecte de metrou în București și Cluj:

• M4: Gara de Nord – Progresu

• M6: 1 Mai – Otopeni

• Metrou Cluj

Marile proiecte de transport (circa 600 km de autostrăzi):

• Autostrada A0 – Centura de Nord București (50 km)

• Autostrada A3 Transilvania și drumuri de conectivitate (171 km)

• A 1 (Sibiu-Pitești)

• A3 (Autostrada Transilvania, Brașov-Comarnic)

• A 8 (Autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni)

• A13 (Brașov-Bacău)

• Drumuri expres (București-Alexandria-Craiova, Craiova-Dr. Tr. Severin-Lugoj)

• Coridorul rutier A7 – Drumul Siretului (490 km)

• Drumuri de conectivitate și pentru stimularea investițiilor socioeconomice (663 km)

• ·Modernizare și electrificare: Magistrala feroviară 300 (156 km), Modernizare Magistrala feroviară 900 (162 km)

Agricultură și silvicultură:

• 300 de amenajări noi de irigații și 550 de amenajări de desecare și drenare

• 650 de amenajări pentru combaterea eroziunii solului

• împădurire pe 40.000 de hectare

Construcții și industrie

• Investiții în sistemul energetic: 435 km de linie electrică simplă și dublă nouă, 1.000 MWh putere instalată adițională din surse regenerabile

• Construcția și operaționalizarea a 7 depozite regionale pentru stocurile de medicamente, echipamente și tehnică medicală de primă necesitate destinate situațiilor de urgență.

• Construcția și operaționalizarea a 100 de subunități de pompieri noi

• Construcția a 5 depozite regionale de cereale

• Construcția a 4 depozite frigorifice destinate păstrării stocurilor strategice de alimente pentru situații de criză

• Construcția a 2 depozite pentru resurse energetice

• Construcția a minimum 3 spitale noi

• Sprijin pentru 50 de întreprinderi mari pentru retehnologizări, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție

• Crearea a minim 35 de ecosisteme antreprenoriale și industriale (tehno-poluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă, hub-uri/clustere)

Context:

România va avea la dispoziție în următorii patru ani 30,4 miliarde de euro de la UE pentru redresarea economiei după pandemia de Covid, bani alocați prin mecanismul de redresare numit NextGenerationEU în plus față de bugetul multianual de circa 48 miliarde euro.

– Cei 30,4 miliarde de euro trebuie cheltuiți de România în 4 ani

– Din totalul de 30,4 miliarde de euro, granturile nerambursabile sunt de 13,7 miliarde euro, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, sunt de 16,6 miliarde euro.

– România trebuie să trimită în noiembrie la Comisia Europeană un Plan Național de Recuperare și Reziliență (PNRR), care trebuie aprobat înainte de a fi pus în practică

– Proiectele trebuie să urmărească marile linii trasate de UE (digitalizare, protecția mediului, creșterea capacității de reziliență, reforme structurale)

– Pe lângă proiectele din acest document, România mai dezvoltă și altele finanțate fie bugetul multianual al UE (de peste 48 de miliarde de euro), fie din bugetul național, fie din împrumuturi rambursabile.