Ce trebuie să faceţi ca să votaţi la scrutinul din 11 decembrie pentru Senat şi Cameră

E.b. | 10.12.2016

Campania electorală pentru alegerile parlamentare s-a încheiat sâmbătă dimineaţă, la ora 7.00. Peste 18,2 milioane de alegători români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt aşteptaţi duminică, 11 decembrie, să îşi aleagă reprezentanţii în Senat şi în Camera Deputaţilor.

Pe aceeași temă


 

Campania electorală a început în 11 noiembrie, la ora 00.00, şi s-a încheiat în 10 decembrie, la ora 7.00. Campania în audiovizual s-a încheiat cu o zi mai devreme, la ora 7.00, transmite News.ro


 

Camere video în secțiile de votare

 

Ce e nou însă la alegerile parlamentare din 11 decembrie: se vor utiliza în premieră camere video în secțiile de votare și va fi folosit în continuare sistemul informatic de monitorizare a prezenței la urne, care a fost implementat la scrutinul local din iunie, transmitea Agerpres.


"Vor fi camere de filmat doar după ce se termină votul, nu se vor filma alegătorii. Acele tablete pe care se verifică identitatea alegătorilor înainte de a merge la urna au şi o cameră de luat vederi. După ce se termină procesul de votare în care tehnicianul cu tableta introduce datele celor care votează, se retrage într-un colţ şi pune camera cu imaginea pe zona în care se face numărătoarea votului", spunea premierul Dacian Cioloş. 


Votul pentru alegerile parlamentare începe duminică dimineaţă, la ora 7.00, şi se desfăşoară până la ora 21.00, atunci când preşedintele Biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de vot. De asemenea, tot în acest interval, urna specială folosită pentru persoanele care nu se pot deplasa la secţie trebuie să ajungă în secţia de vot.


 

Alegătorii pot vota doar în judeţul în care au domiciliul

 

La alegerile parlamentare din 11 decembrie, românii pot vota doar în judeţul în care au domiciliul. În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota în orice secţie de votare din acelaşi judeţ. În Capitală, se va vota doar în sectorul în care este înregistrată adresa din cartea de identitate.


Pentru a-şi exercita dreptul de vot, românii au nevoie de unul dintre următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare, scrie News.ro.

 

Votul este secret şi personal, fiind interzisă votarea în numele altei persoane şi părăsirea secţiei de vot cu ştampile sau buletine de vot.
Imediat ce vor ajunge în secţia de votare, alegătorilor le va fi scanată cartea de identitate pentru a preveni votul multiplu, aceştia urmând să primească o machetă cu cele două tipuri de buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat.

 

Potrivit legislaţiei, fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Aceştia votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi. După ce au votat, alegătorii au obligaţia să îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară, având totodată grijă să nu se deschidă când sunt introduse în urnă.

 

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului să nu mai fie asigurat, acesta se anulează şi i se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot.

 

Cetățenii români din străinătate

 

În ceea ce privește votul în străinătate, scrutinul parlamentar din 11 decembrie 2016 pune la dispoziție, în premieră după 1989, un nou instrument de vot: votul prin corespondență. Legea 288 din 2015 privind votul prin corespondență, în vigoare din 19 noiembrie 2015, se aplică astfel doar cetățenilor români care au reședința sau domiciliul în străinătate și doar la alegerile parlamentare, prezidențiale, europarlamentare și referendumurile naționale, nu și la alegerile locale, transmitea Agerpres.

 

Urna specială


Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului.

 

În cazul cetăţenilor cu drept de vot care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele Biroului electoral al secţiei respective poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai Biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul.

 

Nu în ultimul rând, legislaţia interzice distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propaganda electorală.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22