CEDO condamnă din nou statul român în dosarul Revoluției din 89

Tudor Despina | 12.04.2016

România mai pierde un proces la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. E vorba din nou despre evenimentele din preajma Revoluției din 1989.

Pe aceeași temă

 

CEDO a emis, marți, o nouă decizie prin care condamnă statul român în privința evenimentelor de la Revoluția din 89. Și de această dată, statul român e bun de plată.

 

Potrivit CEDO, statul român trebuie să plătească despăgubiri în cazul Ecaterina Mirea și alții împotriva României. Toți aplicanții sunt români, iar cazul e similiar cu cele înaintate de Asociația “21 decembrie 1989” la Curte. În urma analizării dosarului, judecătorii CEDO au hotărât că statul român se face vinovat de încălcarea articolului 2 din Convenția pentru Drepturile Omului, articol care stipulează că “Dreptul fiecărui om la viață va fi protejat prin lege. Nimeni nu va fi lipsit de propria viață în mod intenționat”.

 

În acest caz, aplicanții s-au plâns de lipsa unei investigații publice eficiente, imparțiale și aprofundate în ce privește găsirea și pedepsirea celor responsabili de violențele produse în decembrie 89 în București, Timișoara, Slobozia, Vișina și Tăndărei. Rude ale celor care au depus plângerea au fost rănite sau ucise în schimburile de focuri de la momentul răsturării regimului comunist. Prin urmare, statul român a fost obligat de CEDO la plata a câte 15.000 de euro pentru cele 45 de familii care s-au plâns la Curte. Bucureștiul are la dispoziție trei luni pentru a plăti sumele cu titluri de daune.

 

 

Soluția de clasare a dosarului, a spus Bogdan Licu, a fost netemeinică și ilegală.„Încadrarea juridică a faptelor a fost greşită, ceea ce a impiedicat aflarea adevărului şi a făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”, a declarat procurorul general interimar.

 

„Nu a existat o preocupare reală pentru aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989. Nu au fost luaţi in considerare factorii externi care au contribuit la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est. Procurorii nu au luat în considerare toate rapoartele şi mărturiile existente. Nu au cerut raportul Comisiei senatoriale care a făcut mii de audieri şi a obţinut numeroase documente. Deşi SRI a întocmit un document referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăseşte în dosar. Nu s-au efectuat activităţi necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. Rapoartele de evaluare sunt sumare”, a explicat Bogdan Licu. Ordonanţa procurorului general interimar trebuie confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru ca ancheta să fie reluată.

 

CONTEXT

 

ICCJ a clasat, în 23 Octombrie 2015, dosarul 11/P/2014 ce priveste fapte comise in contextul evenimentelor din Decembrie 1989 care au avut ca rezultat decesul, ranirea, lipsirea de libertate a unor persoane si distrugerea unor bunuri, a transmis Parchetul ICCJ.

 

Faptele avute in vedere in aceasta cauza au facut, initial obiectul a 4.544 de dosare penale. In 112 dintre acestea, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati : 25 de generali, 114 ofiteri, 13 subofiteri, 36 de militari in termen, 87 de civili.

 

Imediat după anunţarea deciziei de clasare, Teodor Marieş, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, a declarat că vinovatii din dosarul Revolutiei sunt aceiasi cu cei din dosarul Mineriadei şi a anunţat Asociatia va ataca această decizie:“Solutiile pe care le avem sunt cele legale: prima – vom ataca la ICCJ decizia Parchetului. (…) Este vorba despre aceiasi trei procurori care au decis clasarea dosarului in 2009. Ei nu mai aveau ce cauta in Parchetul General dupa 2009”, a declarat la acel moment Maries.

  

Potrivit comunicatului Parchetului Instantei Supreme, perioada 16 Decembrie – 22 Decembrie 1989, pana la fuga lui Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale” organizate in Timisoara, Cluj si Bucuresti. In plus, fortele represive comuniste au luat masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii.

 

Mai mult, arata procurorii militari, Nicolae Ceausescu a actionat inca de la inceputul tulburarilor sociale “pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei”. Conducerea politica si militara centrala a dispus catre autoritatile locale reprimarea manifestatiilor, fapt ce a dus la “uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane”. Ulterior, de la 22 Decembrie si pana la finalul anului 1989, perioada “a fost caracterizata prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos”.

 

La finalul lunii februarie 2016, procurorul general interimar Bogdan Licu declara că a cerut Inaltei Curți de Casație și Justiție să reanalizeze dosarul Revoluției. Asta după ce președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, a făcut o nouă plângere împotriva rezoluției de clasare. Dacă plângerea va fi admisă, cercetările în această cauză vor fi reluate.

 

La finalul lunii Ianuarie, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă plângerea depusă de Asociația 21 Decembrie împotriva deciziei procurorilor militari de clasare a dosarului Revoluției.

 

"Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta Asociația 21 Decembrie 1989 București, prin reprezentant legal Teodor Mărieș, împotriva ordonanței din data de 14 octombrie 2015, emisă în dosarul nr.11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția Parchetelor Militare. Obligă petenta la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă", se arată în decizia instanței.

 

Teodor Mărieș, președintele asociației, a declarat după pronunțarea instanței: "CEDO a reglementat foarte clar că în acest dosar ancheta trebuie făcută de procurori independenți, care să nu fi avut niciun grad de subordonare în 1989. Procurorul militar, care este astăzi delegat în dosar, este un colonel în subordinea Ministerului Apărării, minister care în decembrie 1989 a tras în populație", a declarat Mărieș.

 

Dosarul Revoluției atrage condamnări pe bandă la CEDO

 

În februarie anul acesta, statul român a fost condamnat din nou la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Din nou, în dosarul Revoluției din 89.

 

E vorba despre o plângere depusă de 17 cetățeni români din Măgurele (București) și Reșița, în cazul “Elena Apostol și alții împotriva statului român”. Petenții au reproșat lipsa unei investigații în ce privește represiunea violentă a manifestațiilor anti-guvernamentale din 1989, în București și Reșița, în urma cărora mai multe rude de-ale lor au murit.

 

Faptele din acest caz sunt similare cu acelea din cazul Asociației 21 Decembrie 1989 și alții împotriva statului român, judecat în Mai 2011”,argumentează CEDO. “Au același context istoric și au legătură cu aceleași proceduri penale domestice. În 1990, procurorii militar din București și alte orașe din România au deschis o investigație cu privire la uzul de forță și la privarea ilegală de libertate a participanților la demonstrațiile din Decembrie 1989.

 

Potrivit unui document al parchetului militar de pe lângă Înala Curte de Casație și Justiție în 2008, mai mult de 1,200 de oameni au murit în acele operațiuni, peste 5.000 au fost răniși și alte câteva mii au fost private ilegal de libertate și supuse unui tratament rău.

 

Prin două decizii în 2010 și 2011, procuratura militară și-a delegate jurisdicția în favoarea procuraturii ÎCCJ. După adoptarea unui nou Cod de procedură penală, jurisdicția a fost din nou pasată în favoarea procuraturii militare, în 2014. Aplicanții s-au plâns că investigația penală deschisă de autorități în 1990 a fost ineficientă. Aceștia au susținut că România nu le-a respectat dreptul la viață”, explică CEDO într-un comunicat. Curtea a decis ca statul român să plătească câte 15.000 de euro fiecăruia dintre cei 17 cetățeni implicați în acest caz.

 

In iunie 2015, CEDO a decis condamnarea Romaniei pentru tergiversarea solutionarii dosarului timp de 25 de ani. In acest caz, statul a fost obligat la plata a 800.000 de euro cu titlu de daune catre 76 de membri ai Asociatiei “21 Decembrie 1989”. "Decizia CEDO survine in lipsa unei anchete efective cu privire la crimele savarsite in timpul evenimentelor din decembrie 1989 si prin tergiversarea finalizarii plangerii depuse de catre Asociatia '21 Decembrie 1989', inca din anul 1990”, potrivit unui comunicat al Asociatiei.

 

In 24 mai 2011, Romania a fost condamnata de aceeasi Curte Europeana a Drepturilor Omului in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in dosarul Revolutiei.

 

Completul de sapte judecatori de la sectia a III-a a CEDO a decis atunci ca statul roman a incalcat articolele 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viata si, respectiv, la viata privata si de familie.Curtea a decis ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, pentru incalcarea articolului 2, in ancheta privind moartea fiului lor, precum si de 6.000 de euro presedintelui Asociatiei “21 Decembrie”, Teodor Maries, pentru incalcarea articolului 8, intrucat SRI nu i-a raspuns unei solicitari privind interceptarea sau nu a telefonului ori daca a fost filat. Totodata, Guvernul roman s-a vazut obligat la plata a 20.000 de euro avocatilor Antonie Popescu, Ioana Sfiraiala si Ionut Matei, care l-au reprezentat pe Maries.

 

Sotii Vlase sunt parintii unui tanar care, la 19 ani, in timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost ucis la Brasov, in cadrul unei manifestatii anticomuniste reprimate de fortele de ordine.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22