Pe aceeași temă
Un draft al raportului MCV ce va fi făcut public marți 13 noiembrie de Comisia Europeană, consultat de G4Media.ro, arată că evaluarea Bulgariei va fi mult mai bună decât a României. Executivul comunitar va arăta că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări (referitoare la Sistemul Prevent al Agenției Naționale de Integritate și Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate) și va adăuga alte recomandări extrem de dure.
Printre noile recomandări ale Comisiei Europene se numără:
– oprirea imediată a implementării legilor Justiției realizate de Comisia Iordache, precum și a ordonanțelor de urgență emise de Guvernul Dăncilă
– stoparea implementării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală
– asumarea de către Parlament și Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei, un organism al Consiliului Europei) privitoarea la legislația din Justiție
– relansarea procesului de numire a șefului DNA, cu promovarea procurorilor cu experiență în lupta anti-corupție
– Avizul CSM în procedura de revocare și numire procurorilor șefi să fie obligatoriu, și nu consultativ, cum este în acest moment
În plus, raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare în justiție (MCV) va stipula clar că România nu va scăpa de acest mecanism, așa cum își doresc reprezentanții PSD și ALDE.
În schimb, Raportul MCV va arăta că Bulgaria a implementat mult mai multe dintre recomandările Comisiei, dar nu e clar dacă va da Sofiei o perspectivă clară pentru ridicarea monitorizării.
De menționat că draftul raportului, consultat de G4Media.ro, poate suferi modificări de ultim moment înaintea publicării de săptămâna viitoare.
Reamintim că marți, 13 noiembrie, Comisia Europeană va face publice rapoartele MCV pentru România și Bulgaria, iar Parlamentul European va vota rezoluția privitoare la România.
***
Ce conținea ultimul raport MCV din noiembrie 2017
În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea, scrie Hotnews.ro.
În plus, progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public.
O altă controversă a apărut, de asemenea, o dată cu discuțiile privind propunerile de revizuire a legilor justiției începând cu sfârșitul lunii august. Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală a magistraților, precum și numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar. Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar.
Comisia intenționează, către sfârșitul anului 2018, să publice un nou raport privind progresele înregistrate și este pregătită să acorde asistență suplimentară pentru a ajuta România să pună în aplicare recomandările restante în vederea consolidării ireversibilității progreselor și pentru a pune astfel capăt mecanismului
Raportul MCV recomanda adoptarea unor decizii rapide cu privire la toate cazurile nesolutionate referitoare la parlamentari, care fac obiectul unei hotarari definitive in materie de integritate. In raport se arata ca sunt sase cazuri de parlamentari care sunt inca in functii, desi exista fie decizii definitive in instanta care le interzic sa ocupe mai ocupe timp de trei ani o functie publica, fie o decizie neconstata a Agentiei Nationale de Integritate. Oficialii europeni recomanda sefilor Parlamentului sa anunte un caldendar pentru luarea unei decizii. “Măsurile luate de Parlament în legătură cu aceste șase cazuri ar permite realizarea de progrese rapide cu privire la această recomandare”, se arata in raportul MCV.
“Rapoarte privind MCV succesive au subliniat întârzieri și incoerențe în aplicarea de sancțiuni pentru parlamentarii considerați a fi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive cu privire la un raport elaborat de Agenția Națională de Integritate. Prin urmare, Comisia recomandase Parlamentului să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi. Comisia a primit informații cu privire la procedurile aplicabile și cu privire la caracterul public al dezbaterilor parlamentare, dar nu a fost încă informată dacă au avut loc dezbateri sau au fost pronunțate efectiv hotărâri cu privire la cazurile pendinte.
Deși normele și procedurile din Parlament privind aplicarea de sancțiuni par să fie clare, Agenția Națională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017. Nu este clar dacă există termene limită pentru Parlament de a pune în aplicare sancțiunile. De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri.
Printre măsurile concrete prin care s-ar pune în practică transparența propusă în recomandare s-ar număra, de exemplu, recunoașterea publică de către Președintele camerei respective a Parlamentului a primirii hotărârii judecătorești definitive (sau a unui raport al Agenției Naționale de Integritate care nu a fost contestat în instanță), anunțarea unui calendar pentru luarea unei decizii și informarea publicului și a Agenției Naționale de Integritate după încheierea procesului de adoptare a deciziei. Măsurile luate de Parlament în legătură cu aceste șase cazuri ar permite realizarea de progrese rapide cu privire la această recomandare. Pe baza unei analize a recomandărilor 8 și 9, Comisia consideră că, în ansamblu, România a realizat progrese semnificative în ceea ce privește obiectivul de referință nr.
Adoptarea unor decizii rapide cu privire la toate cazurile nesoluționate referitoare la parlamentari care fac obiectul unei hotărâri definitive în materie de integritate ar permite realizarea unor progrese rapide în ceea ce privește obiectivul de referință nr. 2”
Steluța Cătăniciu (deputat ALDE), Ion Sorin Roman ( deputat PSD), Matei Suciu (deputat PSD), Sorin Marciu (senator PSD), Cornel Resmeriță (senator PSD) si Emanoil Savin (senator PSD) sunt parlamentarii pentru care Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut, fără succes, încetarea mandatelor în urma unor decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese. Steluta Cataniciu, Roman Ioan Sorin si Sorin Marciu au fost validati desi aveau interdictie. Pentru Matei Suciu, Cornel Suciu si Emanoil Savin, ANI a cerut pe parcursul anului 2017 aplicarea sanctiunilor.
Comisia Europeana mai arata in raportul MCV ca sunt necesare “eforturi suplimentare” si in ce priveste recomandarea numarul 10, si anume “adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.
Raportul MCV mentioneaza faptul ca in 2017 Parlamentul a respins trei cereri de ridicare a imunitatii in cazul unor parlamentari vizati de anchete DNA. Comisia isi reiterează recomandarea catre Parlament de a solicita asistență Comisiei de la Veneția și GRECO, care sunt în măsură să ofere o expertiză valoroasă referitoare la practicile în acest domeniu.
