Pe aceeași temă
Cu toată gravitatea situației, nimeni nu vrea să-și asume răspunderea și să poarte negocieri cu minerii. Liderii de sindicat nu mai sunt ascultați, iar încercările de se utiliza de spărgători de grevă au eșuat în cursul zilei de miercuri.
Minerii nu cedează, deși în rândul acestora au fost unii care au împărțit informații eronate, vorbind de sute de spărgători de grevă. Jilț Nord, care a început parțial lucru, miercuri, în primul schimb, a reluat protestul la schimbul al doilea, în timp ce la restul unităților miniere stindardul protestului a rămas ridicat. Asta, la Jilț Sud, cât și la Roșia, Roșiuța, Lupoaia, Tismana 1, Tismana 2, Poiana și Pinoasa. Nici măcar hotărârea instanței Tribunalului Gorj, privind declararea grevei drept nelegală, sentință ce poate fi atacată cu apel, nu a schimbat soarta protestului, scrie Gorjeanul.ro în ediția de joi.
Adrian Marciuc, liderul Federației Univers, a anunțat apoi că Jilț Nord, schimbul unu, a reluat lucrul, informație care s-a dovedit eronată, schimbul doi refuzând să intre în abataje, după ce minerii au aflat că restul angajaților continuă protestul.
Conducerea complexului energetic a încercat să-i amenințe pe mineri că vor fi trecuți pe tabele în vederea concedierii pentru nerespectarea sentinței Tribunalului Gorj, care nu este însă definitivă și nici executorie. Liderii de sindicat au fost huiduiți, iar Daniel Burlan, membru al Directoratului nu a reușit să-i convingă pe protestatarii de la Cariera Pinoasa să accepte măririle salariale propuse de CEO.
Pierderi de 15 milioane lei pe zi
Minerii cer 1000 de lei în plus la salariul net, (1.600 lei brut) după ce administrația le oferise 700 de lei brut, altfel continuă greva în același mod, oprind producția și transportul cărbunelui din stocuri către termocentrale. Salariile actuale sunt cuprinse între 2000 și 2.500 lei net. În rest, protestatarii au considerat promisiunile administrației doar “vrăjeli”, în timp ce spargerea grevei au considerat-o drept intoxicare. Într-un final, CEO a schimbat tonul vorbind de pierderi de 15 milioane de lei zilnic pentru companie, scriu jurnaliștii de la Gorjeanul.ro.
“Conform prevederilor Legii nr. 62/2011 a dialogului social, riscurile/consecinţele participării la o grevă nelegală sunt: sancțiune disciplinară, inclusiv prin concediere, răspunderea pentru prejudiciul produs angajatorului, prin solicitarea de despăgubiri nu numai de la organizatorii grevei, dar şi de la simplii participanţi la aceasta, sancţiuni contravenţionale sau penale, în cazuri grave, când greva este continuată prin violenţă, când salariaţii recurg la blocarea drumurilor. Precizăm că, în această perioadă, preţul pe piaţa de echilibrare pe care trebuie să îl plătească C.E. Oltenia pentru compensarea energiei nelivrate este la un nivel deosebit de ridicat. În aceste condiţii, paguba adusă societăţii pentru nefuncţionarea grupurilor energetice, ca urmare a nerespectării hotărârii instanţei de judecată, poate depăşi zilnic suma de circa 15 milioane de lei”, au arătat, ieri, reprezentanţii CEO, într-un comunicat de presă.
În cursul zilei de joi, pe ultima sută de metri, ar putea fi convocat un comitet de criză în energie, însă lipsesc total soluțiile concrete, scrie HotNews.ro, citând surse guvernamentale. Încă din momentul în care a fost aprobată celebra ordonanță privind supra-taxarea mediului de afaceri, Guvernul a fost avertizat că primii loviți ar putea fi chiar minerii de la Complexul Energetic Oltenia, însă nu a fost interesat de acest aspect. Acum, România riscă să nu poată acoperi un sfert din necesarul de energie, fapt fără precedent în ultimii 30 de ani.
În cursul zilei de joi, termocentrala Rovinari ar putea rămâne fără cărbune. La scurt timp, ar putea urma celelalte: Turceni, Craiova II și Ișalnița. Chiar Sorin Boza, directorul general al companiei, a spus marți seara, la o televiziune locală, că stocul de cărbune de la termocentrala Rovinari mai ajunge pentru o zi și jumătate.
Complexul Energetic Oltenia are 13.000 de angajați fiind unul dintre producătorii de bază pentru Sistemul Energetic Național, acoperind aproximativ un sfert din necesarul de energie electrică al României. Pierderile pentru anul 2018 sunt de aproape de un miliard de lei, însă și în aceste condiții oprirea producției ar fi o catastrofă pentru economia națională.
Ultima măsură aberantă, taxarea suplimentară cu 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice, a agravat situația unei companii care are nevoie de investiții cifrate la două miliarde lei.
