Cinci universitati din Romania cer un nou pact pentru educatie. Solicitari: Alocarea a 6% din PIB pentru educatie, clasificare internationala si finantare pe criterii de performanta

Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, ASE si Universitatea de Vest din Timisoara s-au reunit la Timisoara, unde au incheiat o rezolutie, cerand un nou pact pentru educatie, care sa extinda masurile enuntate in pactul precedent, aflat la baza legii educatiei din 2011. Cele cinci universitati cer revenirea la o clasificare a universitatilor facuta de un organism international si la finantarea universitatilor pe baza de performanta, relateaza Hotnews.

Universitatile de top avertizeaza ca se inregistreaza "scaderea credibilitatii institutiilor de invatamant superior din cauza abordarii superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, coruptie academica, incompatibilitati etc. si diminuarea relevantei diplomelor universitare".
 

Cele cinci universitati solicita guvernului urmatoarele:

• "1. Alocarea a minim 6% din PIB pentru educatie; 
• 2. Evaluarea si clasificarea universitatilor printr-un program international, neutru din punct de vedere politic si nesusceptibil de influente si presiuni sociale;"
• 3. Restructurarea finantarii publice a invatamantului superior in sensul echilibrarii criteriilor sociale (accesul liber si neingradit al celor care indeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanta academica;
• 4. Adoptarea cadrului de finantare multianuala a invatamantului superior si a cercetarii din Romania;
• 5. Adoptarea principiului de finantare publica obligatorie a cercetarii stiintifice cu minim 1% din PIB;
• 6. Descentralizarea administrativa si responsabilizarea structurilor executive si academice din institutiile de invatamant superior;
• 7. Initierea si consolidarea programului 'Initiativa de Excelenta Academica', in scopul dezvoltarii unor universitati romanesti competitive international, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;
• 8. Reconstructia institutionala a invatamantului superior si cercetarii stiintifice romanesti prin elaborarea si adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzatoare si coerente;
• 9. Participarea si consultarea studentilor in procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;
• 10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetarilor stiintifici din universitati, similar celui din Academia Romana si institutele nationale de cercetare".

CITITI SI: Organizatia GRAUR, apel catre Ministerul Educatiei: Universitatile sa nu fie FINANTATE luand in calcul si lucrarile PLAGIATE

CITITI rezolutia integrala a universitatilor:
 

"Dupa 25 de ani de schimbari permanente in invatamantul romanesc, in care mai mult de 20 de ministri ai educatiei si cercetarii au abordat in mod diferit politica invatamantului superior si a cercetarii stiintifice, Consortiul UNIVERSITARIA considera ca este necesara o perspectiva coerenta asupra dezvoltarii acestui domeniu esential pentru progresul societatii. Observand incoerenta si impredictibilitatea sistemului de invatamant superior prin abordari top-down, Consortiul propune o coordonare de tip bottom-up, care sa reflecte evolutiile inregistrate deja in universitati. Propunerile incluse in rezolutia de fata ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate si predictibilitate in dezvoltarea invatamantului superior din Romania.

Consideram imperativa ideea unui nou pact pentru educatie (pentru perioada 2015-2020) care sa reia si sa extinda liniile de actiune enuntate in pactul precedent care a fost semnat in 2008.

Fiecare sistem social, implicit sistemul educational, necesita experimente si inovatii in scopul identificarii celor mai bune solutii. Insa, la un moment dat, acestea trebuie consolidate astfel incat stabilitatea, coerenta si continuitatea sa le ofere actorilor implicati posibilitatea deciziilor rationale. Fara continuitate si coerenta, fara proiectii pe termen mediu si lung, invatamantul superior si cercetarea romaneasca nu vor reusi sa-si redobandeasca prestigiul social, recunoasterea academica internationala si increderea publica.

CITITI SI: Clasamentul International al Universitatilor pe Specializari 2015: Patru universitati din Romania in top

Consortiul Universitaria are legitimitatea sa exprime o pozitie avizata privind starea si evolutia invatamantului superior si a cercetarii, sa ofere o radiografie completa si corecta, sa genereze schimbarile adecvate, indiferent de partidele politice aflate la guvernare. 

Productia stiintifica a celor 5 universitati reprezinta 34% din numarul total al articolelor prezente in Scopus in ultimii 2 ani, respectiv 44% din articolele din Romania prezente in ISI Web of Science.

Universitatile membre ale Consortiului pregatesc un numar de peste 125.000 de studenti, reprezentand 28% din totalul studentilor inmatriculati in invatamant superior public. 

Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare Consortiul Universitaria reprezinta:

• 26% din totalul studentilor cuprinsi in programele de licenta,
• 34% din totalul studentilor din programele de master,
• 30% din totalul studentilor din programele de studii doctorale.

In ceea ce priveste recunoasterea si prestigiul international, singurele institutii de invatamant superior din Romania prezente constant in diferitele clasificari si ierarhizari care atesta acest lucru sunt universitatile din Consortiul Universitaria (Quacquarelli Symonds, Shanghai, The Times Higher Education, Best Global Universities, URAP, REPEC, Thompson Reuters University, Webometrics). 

Propunerile noastre sunt fundamentate pe analizele efectuate in ultimii ani de specialisti in teoria si politica invatamantului superior, recunoscuti pe plan international. Mentionam mai jos doar cateva dintre aceste analize:

• Raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii,http://www.presidency.ro/static/ordine/Raport_CPaepdec_2007_.pdf;
• Raport public anual - 2013 si starea finantarii invatamantului superior si masurile de optimizare ce se impun, publicat de catre CNFIS. http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2012/08/CNFIS-Raport-public2013-final.pdf;
• Raport privind starea invatamantului superior din Romania, elaborat de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in 2011, http://www.invatamant-superior.ro/wp-content/uploads/2013/08/Raport_privind_starea_inv_superior_din_Romania.pdf;
• Raportul 'Invatamantul superior din Romania in 2025', rezultat al proiectului strategic 'Calitate si leadership pentru invatamantul superior romanesc',http://carteaverde.edu2025.ro/docs/Viziunea_Invatamantul_superior_din_Romania_in_2025.pdf;
• Carta Alba pentru calitate si leadership in invatamantul superior din Romania in 2025,http://www.edu2025.ro/UserFiles/File/Principale%20rezultate/cartea_alba_2_final.pdf;
• Comunicatul Comisiei Europeane (2012) catre Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor:Regandirea educatiei - investitii in competente pentru rezultate socioeconomice mai bune, Strasbourg, 20.11.2012, COM (2012) 669 final;
• UEFISCDI (2013) 'Angajamentele Romaniei in Spatiul European al Invatamantului Superior (EHEA) si evaluarea implementarii lor la nivel national'. http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2014/01/Angajamentele-Ro-in-EHEA-Final_21.01.2013.pdf.

Analiza acestor documente releva o serie de probleme structurale si functionale ale invatamantului superior si cercetarii:

• subfinantarea cronica a invatamantului superior si reducerea finantarii pe baza criteriilor de performanta;
• absenta unei clasificari si ierarhizari actualizate a institutiilor de invatamant superior si a programelor de studii si absenta stimulentelor pentru excelenta academica si imbunatatirea performantelor institutiilor de invatamant superior (angajabilitate; cercetare; formarea de cetateni activi si implicati);
• inexistenta unor optiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creeaza dificultati insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic si de cercetare in domeniul matematicii si stiintelor naturii;
• ratele mari de abandon atat in invatamantul preuniversitar, cat si in cel universitar;
• declinul constant al numarului de studenti atat din cauze demografice, cat si din cauza mediului institutional si economic general; acest fenomen negativ nu este compensat prin cresterea calitatii educatiei si cercetarii universitare;
• nivelul scazut de internationalizare a invatamantului superior in ansamblu si a majoritatii covarsitoare a programelor de studii, ceea ce reflecta constrangerile legislative, slaba recunoastere internationala a mediului academic romanesc si precaritatea potentialului financiar;
• inadecvarea continuturilor unor programe de studii la cerintele pietei muncii;
• pierderea unui potential uman valoros din cauza absentei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale (studenti supradotati, studenti cu dizabilitati, studenti din medii socio-economice dezavantajate, studenti din mediul rural etc.);
• scaderea credibilitatii institutiilor de invatamant superior din cauza abordarii superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, coruptie academica, incompatibilitati etc. si diminuarea relevantei diplomelor universitare;
• rigiditatea si anchilozarea invatamantului superior romanesc determinate de suprareglementare, centralism birocratic si pseudoautonomie;
• absenta predictibilitati si continuitatii in dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii din cauza incoerentei legislative si a frecventelor masuri administrative fara justificari temeinice.

Invatamantul superior si cercetarea stiintifica pot avea un rol decisiv in dezvoltarea economico-sociala a tarii, prin reconstructia institutionala, diferentierea universitatilor, promovarea excelentei individuale, stimularea performantelor academice si intarirea principiilor fundamentale ale autonomiei institutionale si competitiei efective a ideilor. In acest sens, consideram ca se impun cu necesitate urmatoarele linii directoare:
1. Alocarea a minim 6% din PIB pentru educatie;  
2. Evaluarea si clasificarea universitatilor printr-un program international, neutru din punct de vedere politic si nesusceptibil de influente si presiuni sociale;
3. Restructurarea finantarii publice a invatamantului superior in sensulechilibrarii criteriilor sociale (accesul liber si neingradit al celor care indeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanta academica; 
4. Adoptarea cadrului de finantare multianuala a invatamantului superior si a cercetarii din Romania;
5. Adoptarea principiului de finantare publica obligatorie a cercetarii stiintifice cu minim 1% din PIB;
6. Descentralizarea administrativa si responsabilizarea structurilor executive si academice din institutiile de invatamant superior;
7. Initierea si consolidarea programului 'Initiativa de Excelenta Academica', in scopul dezvoltarii unor universitati romanesti competitive international, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;
8. Reconstructia institutionala a invatamantului superior si cercetarii stiintifice romanesti prin elaborarea si adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzatoare si coerente;
9. Participarea si consultarea studentilor in procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;
10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetarilor stiintifici din universitati, similar celui din Academia Romana si institutele nationale de cercetare.

Timisoara, 
16.05.2015

Universitatea din Bucuresti 
Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU 

Universitatea Babes-Bolyai 
Prof. univ. dr. Ioan-Aurel POP

Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iasi 
Prof. univ. dr. Vasile ISAN 

Academia de Studii Economice
Prof. univ. dr. Pavel NASTASE

Universitatea de Vest din Timisoara
Prof. univ. dr. Gabriel-Marilen PIRTEA"

Guvernul vrea o noua lege a educatiei

Intr-o conferita de presa, ministrul Sorin Cimpeanu a vorbit despre “necesitatea unei noi legi a educatiei”, in urma unei intalniri cu sindicatele din invatamantul preuniversitar si superior.

Potrivit lui Sorin Cimpeanu, termenul propus pentru finalizarea noii legi este finalul lui 2015. Precizarile au fost facute joi, intr-o conferita de presa organizata de ministrul Educatiei, conferinta sustinuta dupa o intalnire avuta de Sorin Cimpeanu cu liderii Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR), aflati in a doua zi de proteste.

Intrebat de ce e nevoie de o alta lege a educatiei, Cimpeanu a vorbit de asigurarea “coerentei”, potrivit HotNews. "E nevoie de o noua lege in primul rand pentru a asigura coerenta cu alte reglementari legale, a asigura coerenta intre articolele aceleiasi legi si a asigura coerenta cu cerintele sistemului de educatie care trebuie sa fie legate strans de cerintele mediului socio-economic. Noua lege va fi rezultatul unei consultari largi, in cadrul careia va trebui sa se pronunte si studentii, si profesorii, si angajatorii, si sindicatele din invatamant, toti acesti actori", a spus oficialul.

CITITI SI: Proteste in universitatile din tara: Studentii, nemultumiti de subfinantarea educatiei si de taxele din universitati, acuza dezastrul din mediul universitar

Potrivit oficialului, consultarile pe aceasta tema sunt necesare. Sorin Cimpeanu s-a referit si la solicitarile studentilor in privinta sistemului de educatie : ”Avem in derulare o discutie cu ANOSR. Au formulat o serie de 8 puncte care sunt de interes pentru studentii din universitatile romanesti. Inainte de toate, as vrea sa va spun ca la nivelul Ministerului Educatiei si la nivel personal consider ca aceste consultari sunt absolut necesare si binevenite”, a spus ministrul.

“Cat priveste, punctual, cele 8 puncte propuse (de studentii din ANOSR - n.r.) si acceptate de noi pe agenda discutiilor, va precizez ca o educatie de calitate nu se poate face fara resurse financiare. Am promovat intotdeauna acest aspect”, a continuat Cimpeanu.

De altfel, ministrul Educatiei a subliniat faptul ca: “Am vazut cu totii ceea ce a generat promovarea unei legi a educatiei prin asumarea raspunderii. Acest lucru nu trebuie sa se mai intample”.