Pe aceeași temă
Articol de Brîndușa Armanca și Andreea Pora
Ramona Lile n-are reticențe în a se folosi de orice mijloace pentru a se cățăra în carieră cât mai sus, n-are mustrări de conștiință. Are, în schimb, proptele. În cei cinci ani de când revista 22 scrie despre plagiatele masive și grosolane pe care le-a comis, Ramona Lile nu a dat niciun pas înapoi, a fost sistematic „albită” de colegii din Comisia de etică a universității pe care o conduce, subordonații ei au ales-o și au reales-o a treia oară rector, diverșii miniștri au închis ochii la toate făcutele și nefăcutele ei, a încercat chiar să se abiliteze la Universitatea „Paul Valéry“ Montpellier 3 din Franța, fără să știe o boabă franceza.
Ramona Lile este o femeie de succes, o învingătoare în accepțiunea zilelor noastre, e bogată (câștigă minimum 5.200 de euro/lună), are case, e umblată prin lume, are putere. Rămâne de văzut dacă și după ce Consiliul Național de Etică scrie în raportul final că „este vorba despre unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”, sistemul o va ține în brațe ca până acum sau, din contră, i se vor aplica sancțiunile decise de CNECSDTI, iar ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, o va retrage din funcția de rector.
Ce sancțiuni prevede decizia Comisiei de Etică și cine trebuie să le aplice
CNECSDTI a constatat că Ramona Lile este „vinovată de săvârșirea plagiatului – abatere de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare și popularizare științifică” și a decis următoarele sancțiuni: retrogradarea din gradul de profesor universitar în gradul de conferențiar și suspendarea pe 5 ani a dreptului de înscriere la un concurs pentru grade didactice superioare, pentru funcții de conducere, de îndrumare și control și ca membră în comisii de concurs. Și, logic, retragerea tuturor lucrărilor plagiate.
CNECSDTI face și câteva recomandări: Comisiei de Etică a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad să respecte și să aplice dispozițiile Legii 206/2004 „fără concesii și fără a permite ingerințe ori presiuni din partea conducerii instituției în procesul de analiză a sesizărilor și luarea deciziilor” și, similar, Senatului universității.
Conform art. 326 din Legea Educației nr.1/2011, sancțiunile stabilite de CNECSDTI „sunt puse în aplicare, în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, de președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, de Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, de conducătorii autorităților contractante care asigură finanțarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătorii instituțiilor de învățământ superior sau ai unităților de cercetare-dezvoltare”.
Ce spun Iohannis și Cîmpeanu
Mai precis, cel care trebuie să pună în aplicare sancțiunile este ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, așa cum a declarat, de altfel, pentru revista 22 prof. dr. Dacian Dragoș, președintele CNECSDTI.
„Noi am înaintat Raportul nr.4/28.01.2021 ministrului educației, care are abilitatea de a pune în aplicare sancțiunile”.
Întrebat despre cazul Ramona Lile, pe care cu certitudine îl cunoaște bine din postura de președinte al Consiliului Național al Rectorilor, ministrul Sorin Cîmpeanu s-a eschivat. „Nu am primit încă niciun document/ informare pe acest subiect, dar dacă a fost trimis către Ministerul Educației voi solicita să fiu informat pentru a analiza situația”, ne-a răspuns prin SMS ministrul.
Sperăm că decizia domniei sale va merge în sensul legii și poziției tranșante a președintelui Klaus Iohannis. În martie 2016, la Timișoara, cu ocazia prezentării proiectului „România educată”, s-a pronunțat categoric împotriva plagiatului la o întrebare a revistei 22. Poziție pe care a reiterat-o ori de câte ori a avut ocazia.
„Un profesor universitar, dacă se găsește că a plagiat, trebuie să plece de acolo. Asta este, indiferent de cum se numește persoana și nu vreau să personalizăm discuția pentru x sau y sau z. Cine a plagiat pleacă, fiindcă plagiatul este o problemă mare a societății, este o formă de hoție și dacă vrem să construim o societate mai bună, atunci trebuie să fim foarte intransigenți. Cine a plagiat pleacă. Punct”
Stratagemele lui Lile, dejucate de CNECSDTI
Raportul și decizia Consiliului Național de Etică au la bază seria de articole publicate de revista 22, începând din aprilie 2016, și sesizările făcute la CNECSDTI (prima sesizare datează din noiembrie 2016, cu mai multe reveniri: 80/20.09.2017 și 738/03.09.2020), însoțite de lucrările plagiate și de textele furate. Abia după cinci ani, pe fondul schimbării componenței, Comisia de Etică a început la modul serios analiza acestui caz de plagiat scandalos.
Grupul de lucru al experților care a analizat plagiatele a fost constituit din trei profesori recunoscuți în mediul academic, Dumitru Sandu, Emanuel Socaciu și Lucian Năstase Kovacs. Decizia a fost semnată de Dacian Dragoș, președinte din toamna anului 2020 al CNECSDTI.
Toate cele șase articole semnalate de revista 22 ca fiind plagiate și analizate de Comisia Națională de Etică au un verdict comun: „plagiat masiv, cu blocuri de texte preluate fără nici un fel de citare”. Dar nu numai metoda copy-paste le unește, ci și, indiferent alături de cine le-a semnat, un subordonat din universitate, Leonard Sergiu Bălan, sau propriul soț, Adrian Lile, ele au „model comun de plagiere care sugerează că plagiatul colectiv a avut un numitor comun, fie într-o persoană comună în toate echipele de semnatari, fie în cultura organizatională”.
„În pofida formațiunilor diverse de semnare a materialelor, stilul de plagiat este același: preluare fără citare a unor blocuri masive de text, plasate uneori chiar și în rezumatul sau concluziile lucrării; ștergerea unor cuvinte de conexiune din original; absența unor citări în text; notarea unor referințe la bibliografie necitate, însă în text; eliminarea graficelor care erau în original”, scrie în concluziile raportului Comisiei Naționale de Etică.
Una din stratagemele folosite de rectorul Ramona Lile a fost aceea de a susține că nu ea a plagiat, ci Leonard Sergiu Bălan, conferențiar universitar doctor, prodecan al Facultății de Științe Economice la vremea aceea, care a trecut-o coautor fără ca ea să știe. Cu toate acestea, CNECSDTI nu a primit niciun document juridic care să certifice faptul că un articol semnat de către doi autori are, de fapt, un singur autor.
„Simplele declarații ale unora din semnatarii materialelor marcate de plagiat nu sunt suficiente. Declarațiile respective pot fi afectate de interese/ conflicte de interese în interiorul universității”, spune raportul.
Argumentele necredibile invocate de Ramona Lile au fost însușite în întregime de Comisia de Etică a Universității din Arad, cea care a spălat-o de orice culpă.
Concluzia raportului CNECSDTI este însă necruțătoare: „După cum s-a indicat în analiza cazuistică, plagierea a fost făcută și în rezumate de materiale, și în concluzii și a fost atât de extinsă, încât nu se mai poate vorbi de câteva formulări secundare preluate din cunoașterea comună. Este vorba de unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989. În plus, Legea nr. 206/2004 include în definiția plagiatului nu numai preluarea frauduloasă de idei și date, ci și pe cea de cuvinte”.
Tandemul de plagiatori Lile-Bălan
Exact ca în filmele polițiste în care doar unul dintre răufăcători își asumă responsabilitatea crimei pentru a-i salva pe ceilalți, Ramona Lile și Leonard Sergiu Bălan, cuplul de plagiatori în serie, au încercat să aplice o strategie comună în patru articole pe care le-au plagiat masiv.
Unul dintre acestea este Organizational Cultures de Diana C. Pheysey, copiat în Management agricol, semnat de cei doi. „Din cinci pagini și jumătate cât conține articolul, patru și jumătate sunt preluare de blocuri de texte, fără citarea sursei, din articolul original”.
Aceeași poveste și pentru articolul Total Quality Management and the Development of Competing Values Framework, semnat tot de tandemul Lile-Bălan și luat cu copy paste din articolul lui Kim S. Cameron și Robert E. Quin. „Articolul are trei pagini. Exceptând jumătate de pagină de bibliografice, restul de două pagini și jumătate sunt constituite din blocuri de text preluate ca atare din articolul original”, spune raportul CNECSTDI.
Ca în bancurile cu proști, Ramona Lile a susținut că ea nu este autoarea articolelor și că Leonard Sergiu Bălan a trecut-o autor fără ca ea să știe. Mai mult, Bălan, așa cum a arătat revista 22, a dat o declarație pe proprie răspundere în acest sens, asumându-și integral plagiatul. Doar că, ghinion!, atunci când a vrut să se abiliteze conducător de doctorat la Universitatea Tehnică din Cluj, rectorul Lile a „uitat” că nu ea a scris articolele și le-a trecut în lista de lucrări pe care a depus-o. De fapt, aceste articole figurează în toate listele ei pentru obținerea gradelor universitare, inclusiv în cea depusă atunci când a vrut să se abiliteze la Universitatea „Paul Valéry“ Montpellier 3 din Franța.
Plagiat în familie
Soții Lile, Ramona și Adrian, ea profesor doctor și rector, el fost comisar de poliție, au hoțomănit în familie. Articolul de 6 pagini, Monoging the lnnovation, este copiat integral dintr-o carte a profesorului John Bes¬sant. Concluzia CNECSTDI este identică: plagiat masiv, cu blocuri de texte preluate fără niciun fel de citare.
Alt articol semnat de soții Lile, Theoretical Developments in Contemporary Economics, furat din cartea lui John S. Oa¬kland, profesor emerit de Calitate și Excelență în Afaceri la Uni¬ver¬si-tatea din Leeds Business School, membru al Chartered Institute Quality (CQI) și al Societății Americane de Calitate, este și el copiat în întregime fără niciun fel de citare.
Comisia de Etică a Universității din Arad, veritabilă spălătorie de plagiate marca Lile, a susținut însă că nici vorbă de așa ceva. Dar a fost contrazisă de CNECSTDI: „Absența citărilor din conținutul capitolului care a preluat copy-paste pagini întregi fără ghilimele și fără citarea paginilor de unde a fost preluat textul este probă de malpraxis în domeniu”.
Cine oferă protecție carierei de plagiator
Prof. dr. Marian Popescu, fost membru în CNECSTDI, reprezentant al României în Platforma pan-europeană pentru etică, transparență și integritate în educație (ETINED), director al Centrului pentru Integritate Academică (CARFIA) al Universității din București, ridică problema complicității comunității academice pe site-ul CARFIA:
„Cum a «hipnotizat» domnia sa comunitatea academică a universității respective astfel încât să ajungă la al treilea mandat de rector este o altă tristă poveste. E povestea unei complicități la nivel local. Putem presupune numai că și la nivel mult mai înalt. Altfel, ar fi greu, dacă nu imposibil de explicat cum o impostură a făcut carieră”.
„O altă problemă, mai generală, să spunem, privește complicitatea colegilor, a celor care au tot ales ca rector o persoană despre activitatea științifică a căreia se știa că e viciată. Cum poți să ai încredere, să accepți ca universitatea ta să fie condusă de așa cineva? Încetarea mandatului devine acum o urgență”
Totuși, rămâne întrebarea dacă ministrul va emite ordinele prin care sancțiunile date Ramonei Lile să devină operative. Este cunoscut că Ramona Lile a fost în toată această perioadă o apropiată a secretarului de stat Gigel Paraschiv, azi PNL, ieri PSD, și a ministrului Cîmpeanu, prezent la majoritatea manifestărilor organizate de UAV Arad. Mai mult, în asocierea Consiliului Național al Rectorilor cu organizația suspectă a președintelui CNMR, Alexandru Cumpănașu, actualul ministru Cîmpeanu a devenit vicepreședinte, iar Ramona Lile secretar general și președintă a CNMR pe județul Arad.
Pe de altă parte, a declarat profesorul Marian Popescu pentru revista 22, „nu văd cum ar fi posibil ca o persoană atât de sever sancționată pentru plagiat ar putea să rămână în funcția de rector. CNECSTDI nu are atribuții pentru a propune demiterea din funcție, dar ministrul poate să o facă. Mai există și Consiliul de Etică și Management Universitar-CEMU, care se poate autosesiza pentru a recomanda demiterea din funcția de rector”.
CEMU se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară, analizează şi propune Ministerului Educației, în cazul în care constată nerespectarea într-o universitate a obligaţiilor prevăzute la art. 124 din Legea nr. 1/2011, revocarea din funcţie a rectorului, conform art. 4 lit.e din Ordinul 4783 al MEN.
Profesorul Mircea Dumitru, fost rector al Universității București și cel care a semnat retragerea titlului de doctor al lui Victor Ponta, spune pentru revista 22 că ministrul are obligația morală și legală să facă demersurile ca Ramona Lile să nu mai ocupe funcția de rector.
„Ministrul, din momentul în care a primit acest raport de la Consiliul de Etică, trebuie să ceară punerea în aplicare a sancțiunilor recomandate. Acest lucru decurge din lege. Dar noi vorbim mai mult decât atât, în astfel de situații ministrul ar avea obligația morală și cred că și cea legală să facă demersurile ca persoana respectivă să nu mai ocupe funcția de rector, să fie demisă sau convinsă să-și dea demisia.
În cazul rectorilor, ministrul este cel care a dat ordinul prin care a recunoscut valabilitatea alegerilor din universitate și tot ministrul este cel care ar trebui să semnaleze că este o problemă”.
Comisia de Etică a Universității din Arad, o spălătorie de plagiate
Comisia de Etică a Universității „Aurel Vlaicu” Arad a refuzat de-a lungul anilor să dea acces revistei 22 la deciziile legate de plagiatele Ramonei Lile. În 2018, când CNECSDTI a cerut punctul de vedere al Comisiei de Etică a UAV legat de plagiatele Ramonei Lile și ale coautorilor, un raport semnat de președinta de atunci a comisiei, Florentina Muntean, consemna confidențial, fără identități și fapte, că „în acest caz a fost constituită o Comisie de Analiză care a emis un Raport de analiză ce a fost aprobat de Comisia de Etică și de Senatul UAV și care a fost transmis CNECSDTI”.
Întrebată de revista 22, Florentina Muntean a dat toată vina pe comisia „numită” de analiză „externă”, fără să își asume nimic, deși analiza exonerantă a fost însușită și trimisă sub semnătura sa.
De altfel, și rapoartele din 2016 și 2017, când președinta comisiei era Valentina Bălaș, aveau același scop: exonerarea plagiatorilor.
Codul de etică și deontologie profesională universitară, anexă la Carta UAV, arată la art. 52 și 53: „În cazul plagiatului semnificativ, al celui major extins, pedepsele merg până la retragerea dreptului de practică sau exmatricularea de la doctorat… Plagiatul ca fraudă intelectuală poate lua proporții grave, devenind furt intelectual deliberat. Forma agravantă este cea de a clădi o carieră universitară și de cercetare pe baza unor publicații care sunt rezultat al fraudei”.
Însă Comisia de etică a instituției este avizată de Senatul UAV și aprobată de rector. Adio, independență! De aceea, raportul CNECSDTI îi recomandă să respecte legea „fără concesii și fără a permite ingerințe ori presiuni din partea conducerii”.
Ramona Lile, funcțiile, gradele și banii înapoi!
Publicul aude adesea lamentații că în învățământ se câștigă prost. E adevărat pentru o mare majoritate de învățători și profesori. Autonomia universitară a facilitat transformarea unor universități în feude, unde rectorul și fidelii săi își împart beneficiile bănești după plac. De cele mai multe ori, se întâmplă tocmai în universități neperformante.
Dacă luăm în considerare numai cele înscrise de Ramona Lile în declarațiile sale de avere pe ultimii trei ani (pe 2020 a omis să depună declarațiile de interese și de avere, aviz ANI!), sumele încasate sunt incredibile: în 2019, Ramona Lile a dus acasă 24.500 de lei, adică 5.200 de euro pe lună. Sumele declarate sunt din salarii și indemnizații, dar și din proiecte. În 2018 avea 17.500 de lei salariu pe lună, iar în 2017, aproximativ 15.000 de lei.
Nivelul de impostură demonstrat de raportul CNECSDTI este încoronat de numeroase titluri și apartenențe la organizații trecute de Ramona Lile cu mândrie în declarația de interese: Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior-ARACIS, Asociația Națională a Evaluatorilor, Comisia pentru calitate și evaluare a Consiliului Național al Rectorilor, Corpul Experților Contabili, Society for Business Excellence și altele.
Ce spune legea
Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare (cu completări în 2011) prevede printre atribuțiile CNECSDTI:
Art. 7, lit.f^1: „Emite hotărâri prin care se constată dacă a fost realizată o abatere de la normele de bună conduită; în cazurile în care au fost constatate abateri, hotărârile numesc persoana sau persoanele fizice vinovate de respectivele abateri şi stabilesc sancţiunile ce urmează a fi aplicate”.
Sancțiunile aplicabile sunt multiple: retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea; destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare; desfacerea disciplinară a contractului de muncă; suspendarea, pe o perioadă determinată de timp – între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs ș.a.
Legea Educației nr.1/2011 întregește procedura de aplicare a sancțiunilor stabilite de CNECSDTI, obligatorii prin Legea 206/2004, la articolul 326, citat mai sus.
