Pe aceeași temă
"În guvernul tehnocrat nimeni nu avea interesul să modifice legile pentru a-și apăra propria piele", avertizează cei doi tehnocrați.
"Domnii Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu indraznesc sa compare modificarile pe care le fac ei in domeniul justitiei cu cele facute de Guvernul tehnocrat. Sefii PSD-ALDE ignora avize ale CSM care se gasesc chiar pe site-ul Camerei Deputatilor", scriu cei doi in document.
"In guvernul tehnocrat nu a existat niciun conflict de interese personal, in sensul in care nimeni din guvern nu avea interesul sa modifice legile pentru a-si apara propria piele in fata justitiei. Modificarile operate de guvernul tehnocrat au vizat aspecte necontroversate ale Codului Penal si Codului de procedura penala care au fost discutate in prealabil in comisiile juridice ale Parlamentului, multe fiind deja adoptate de Senat, si care puneau in acord legislatia cu decizii ale Curtii Constitutionale. Aceasta dupa intarzieri considerabile, unele chiar de doi ani, cauzate exclusiv de inactiunea parlamentara", se mai arata in mesaj.
In plus, Dacian Ciolos si Raluca Pruna afirma ca modificarile operate atunci au survenit cererilor magistratilor, au avut toate avizele legale, inclusiv avizul Consiliului Superior al Magistraturii, si nu au starnit controverse in magistratura iar textul proiectului a fost supus dezbaterii publice peste 10 luni, atat la sediul Ministerului Justitiei, cat si in dezbateri organizate in mari centre universitare, într-un ”mod de lucru deschis, complet opus stilului intempestiv, in forta, afisat de actuala coalitie de guvernare".
Cei doi amintesc și faptul că "modificarile guvernului tehnocrat nu au provocat iesirea in strada a zeci si sute de mii de cetateni, pentru ca spiritul in care guvernul tehnocrat a lucrat, de deplin respect fata de cetatean si fata de institutiile legitime ale statului, lipseste din pacate guvernarii PSD/ALDE".
Postarea integrală a celor doi tehnocrați
Reacție la scrisoarea președinților celor două camere ale Parlamentului României către Comisia Europeană
În scrisoarea trimisă azi Președintelui și Prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, președinții celor doua Camere ale Parlamentului României, domnii Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu îndrăznesc să compare modificările pe care le fac ei in domeniul justitiei cu cele făcute de Guvernul tehnocrat. Șefii PSD-ALDE ignoră avize ale CSM care se găsesc chiar pe site-ul Camerei Deputaților.
Mai mult, liderii PSD-ALDE continuă să justifice modul nedemocratic în care modifică legile justitiei, luând ca referință fostul guvern tehnocrat.
Pentru buna informare a opiniei publice, facem următoarele precizări:
În guvernul tehnocrat nu a existat niciun conflict de interese personal, în sensul în care nimeni din guvern nu avea interesul să modifice legile pentru a-și apăra propria piele în fața justiției.
Modificările operate de guvernul tehnocrat au vizat aspecte necontroversate ale Codului Penal și Codului de procedura penală care au fost discutate în prealabil în comisiile juridice ale Parlamentului, multe fiind deja adoptate de Senat, și care puneau în acord legislația cu decizii ale Curții Constituționale. Aceasta după întârzieri considerabile, unele chiar de doi ani, cauzate exclusiv de inacțiunea parlamentară.
Modificările operate atunci au survenit cererilor magistraților, au avut toate avizele legale, inclusiv avizul Consiliului Superior al Magistraturii, și nu au stârnit controverse în magistratură.
Nu în ultimul rând, guvernul tehnocrat a adoptat modificările cu respectarea procedurilor legale în vigoare, fără a se deroba de răspundere ascunzându-se în spatele vreunei comisii parlamentare extraordinare.
În ceea ce privește propunerile de modificare a legilor justiției, spiritul în care s-a lucrat în anul 2016 a fost acela al transparenței și consultării largi, cu toate părțile interesate din societate și din sistemul judiciar. Textul proiectului a fost discutat vreme de peste 10 luni, atât la sediul Ministerului Justiției, cât și în dezbateri organizate în mari centre universitare. Un mod de lucru deschis, complet opus stilului intempestiv, în forță, afișat de actuala coaliție de guvernare.
Modificările guvernului tehnocrat nu au provocat ieșirea în stradă a zeci și sute de mii de cetățeni, pentru că spiritul în care guvernul tehnocrat a lucrat, de deplin respect față de cetățean și față de instituțiile legitime ale statului, lipsește din păcate guvernării PSD/ALDE.
Dacian Cioloș, fost Prim-Ministru al Guvernului României
Raluca Prună, fost ministru al Justiției
Avizele CSM din 2016:
http://www.cdep.ro/proiecte/2016/400/10/4/csm625.pdf
http://www.cdep.ro/proiecte/2017/000/10/0/csm795.pdf
Dezbaterea publică privind legile justiției în 2016:
http://www.just.ro/proiect-de-modificare-si-completare-a-legilor-justitiei/
Context
- Dragnea și Tăriceanu, ”îngrijorați” de modul în care este informată Comisia Europeană
Cei doi spun că "preocuparile Comisiei sunt cel putin surprinzatoare" și le reproșează oficialilor europeni că "aceasta preocupare pentru transparenta si consens nu s-a manifestat" cand Guvernul Ciolos a modificat articole din Codul Penal prin "ordonanta de urgenta, fara nicio dezbatere publica".
Scrisoarea lui Dragnea și Tăriceanu, aici
"In acest context, preocuparile exprimate de Comisie sunt cel putin surprinzatoare, mai ales ca aceasta preocupare pentru transparenta si consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci cand, guvernul precedent, condus de dl Dacian Ciolos, a modificat in 18 mai 2016, 13 articole din Codul Penal si 101 articole din Codul de preocedura penala, prin ordonanta de urgenta, fara nicio dezbatere publica si fara acordul sau macar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii si a asociatiilor profesionale din domeniu", spun cei doi. Ei susțin că atitudinea care ar fi ”diametral opusa" poate fi explicată prin "modul in care a fost informata de catre diversele surse din mediul romanesc". Tariceanu si Dragnea isi exprima "ingrijorarea" legata de "modul incorect in care a fost informata Comisia Europeana in ceea ce priveste transparenta dezbaterilor pe tema justitie in Romania".
Liderul PSD si cel al ALDE isi incep scrisoarea afirmand ca isi exprima aprecierea cu privire la interesul manifestat de CE in legatura cu dezbaterile din Parlamentul Romaniei referitoare la reforma justitiei si modificarea Codului penal si Codului de procedura penala in acord cu deciziile CCR, directivele europene si deciziile CEDO.
Dragnea si Tariceanu afirma ca elaborarea si examinarea textelor de lege s-au facut cu respectarea exigentelor constitutionale.
Referitor la dezbaterile privind reforma sistemului judiciar, liderul PSD si cel al ALDE afirma ca "au fost prilejuite de necesitatea transpunerii in legislatia nationala a standardelor in materie de justitie la nivel european. Amintim in acest sens, recomandarile Comisiei de la Venetia cu privire la clarificarea statutului procurorilor si judecatorilor si necesitatea separarii carierelor acestora".
De asemenea, mai afirma Dragnea si Tariceanu, "au fost avute in vedere recomandarile Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare cu privire la independenta si reforma sistemului judiciar".
Presedintii celor doua Camere susțin chiar că "toti cei preocupati de reforma justitiei au avut ocazia de a formula amendamente si observatii de care s-a tinut seama in procesul de legiferare. Ulterior aceste proiecte au fost dezbatute in Parlament cu participarea permanenta a reprezentantilor CSM, asociatiilor profesionale ale magistratilor, mediului academic si a celorlalti participanti la actul de justitie".
Dragnea si Tariceanu mai spun ca dezbaterile parlamentare au durat 4 luni si au fost transmise live pe site-ul Camerei Deputatilor.
"Referitor la preocuparile exprimate de Comisie in ceea ce priveste consensul realizat fata de aceste legi, va informam ca din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din Romania, 229 au fost propuse de catre CSM, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost sustinute de asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor. O buna parte dintre acestea au fost sustinute si de partidele de opozitie", mai afirma cei doi in scrisoare.
In acest context, comit cei doi reproșurile și spun că "preocuparile exprimate de Comisie sunt cel putin susrprinzatoare, mai ales ca aceasta preocupare pentru transparenta si consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci cand, guvernul precedent, condus de domnul Dacian Ciolos, a modificat pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal si 101 articole din Codul de procedura penala, prin ordonanta de urgenta, fara nicio dezbatere publica si fara acordul sau consultarea CSM si a asociatiilor profesionale din domeniu".
Presedintii celor doua Camere mai spun ca "la fel de surprinzatoare sunt si preocuparile Comisiei cu privire la discutiile din Parlamentul Romaniei asupra modificarii Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, in conditiile in care Romania, in calitatea sa de stat membru al UE are obligatia ca, pana la finalul lunii martie, sa transpuna in legislatia nationala prevederile Directivei UE 2016/343 privind conslidarea prezumtiei de nevinovatie si ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale".
- Comisia Europeană avertizează dur Parlamentul: Să regândească modificările din Justiţie
"Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene", se arată într-o declaraţie comună a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, publicată pe site-ul Comisiei, citat de Agerpres
"O condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile", se atrage atenţia în declaraţie.
"În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Poziţia Comisiei a fost susţinută de statele membre în cadrul concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017", continuă declaraţia.
Comisia Europeană atrage de asemenea atenţia că, "potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale".
"Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări", avertizează Juncker şi Timmermans.
"Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces", se adaugă în declaraţie.
"Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei", se mai subliniază în finalul declaraţie.
Declaratie comuna a presedintelui Juncker si a prim-vicepresedintelui Timmermans ai Comisiei Europene privind evolutiile recente din Romania:
Urmarim cu ingrijorare evolutiile recentedin Romania. Independenta sistemului judiciar romanesc si capacitatea sa de a combate in mod eficace coruptia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Romanii puternice in cadrul Uniunii Europene.
O conditie esentiala pentru a putea renunta treptat la mecanismul de cooperare si de verificare (MCV) este ca progresele realizate pana acum in cadrul acestuia sa fie ireversibile.
In cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul ca Guvernul si Parlamentul ar trebui sa asigure transparenta totala a procesului legislativ privind legile justitiei si sa tina seama in mod corespunzator de consultarile desfasurate in cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat ca un proces in care independenta sistemului judiciar si punctul de vedere al acestuia sunt apreciate si luate in considerare in mod corespunzator si in care se tine seama de avizul Comisiei de la Venetia reprezinta o conditie prealabila pentru sustenabilitatea reformelor si este un element important in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor de referinta stabilite prin mecanismul de cooperare si de verificare. Pozitia Comisiei a fost sustinuta de statele membre in cadrul Concluziilor Consiliului adoptate in decembrie 2017.
Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justitiei reprezinta un test important cu privire la masura in care interesele legitime ale partilor interesate din sistemul judiciar si ale altor parti interesate au ocazia sa fie exprimate si sunt luate suficient in considerare in cadrul deciziilor finale. Evenimentele de pana acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupari.
Comisia face apel la Parlamentul Romaniei sa regandeasca actiunile propuse, sa lanseze dezbaterea conform recomandarilor Comisiei si sa construiasca un consens la scara larga cu privire la calea de urmat. Comisia isi reafirma disponibilitatea de a coopera si de a sprijini autoritatile romane in acest proces.
Comisia avertizeaza din nou cu privire la pericolul regresarii si va analiza in detaliu modificarile finale aduse legii justitiei, codurilor penale si legilor privind conflictul de interese si coruptia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independentei sistemului judiciar si de combatere a coruptiei.
