Pe aceeași temă
“SRI nu poate fi organ de urmărire penală DECÂT pentru cazuri privind siguranţa naţională şi privind terorismul (conform legii de funcţionare a SRI) şi DOAR, EXCLUSIV SUB CONTROL JUDECĂTORESC, în prezenţa unui PROCUROR. Restul e interpretare”, a răspuns premierul duminică seara pe Facebook unui reproş potrivit căruia prin schimbările din OUG privind interceptările ar fi reînfiinţat Direcţia VI - anchete penale - a Securităţii.
Întrebat de ce actul normativ nu a fost pus în dezbatere, Cioloş a susţinut că nu mai era timp. ''Şi acum punem OUG în consultare publică de câte ori se poate. În cazul OUG privind interceptările, nu mai era timp fizic, pentru că rămâneam descoperiţi în unele cazuri dacă nu adoptam OUG în acelaşi timp cu publicarea hotărârii CC în Monitorul oficial'', a explicat el.
Nici decizia CCR, nici OUG privind interceptările nu sunt publicate deocamdată în Monitorul Oficial. Ordonanţele de urgenţă intră în vigoare la data publicării, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat vineri seară că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism.
Ca organ de cercetare special, SRI va avea voie sa intercepteze exclusiv mandate de supraveghere pe infractiuni de siguranta nationala (spionaj, tradare s.a.m.d.) si terorism, in dosare de siguranta nationala.
"Am mai modificat un articol in legea 14 pe 1992 si anume articolul care prevede, si ramane asa, ca 'organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive, si nici dispune de spatii proprii de arest'.
(...) Prin exceptie de la aceasta regula, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penala speciala, in sensul prevazut expres de CPP, si anume art. 55 alin. 5 si 6, pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor aceluiasi cod", a declarat ministrul Justitiei.
Raluca Pruna a precizat ca s-a pornit de la necesitatea asigurarii mandatelor de siguranta nationala.
"Pornind de la infractiunile prevazute in titlul 10 din Codul penal, infractiuni pe care le denumim in sens generic privind siguranta nationala, cum ar fi tradarea, spionajul, dar si terorismul, am plecat de la considerentul ca nu putem pune in pericol punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica.
Plecand de la aceasta necesitate si de la faptul ca SRI este abilitat prin lege pe aceste mandate, am clarificat ceea ce inseamna organe de cercetare penala speciala si am spus in cazul acestor infractiuni contra securitatii nationale, asa cum sunt prevazute ele in titlul 10 din CP si pentru infractiunile de terorism pot fi puse in aplicare mandate de supraveghere tehnica, ca sa asiguram continuitatea mandatelor de siguranta nationala", a afirmat ministrul, subliniind ca modificarea se refera "strict la titlul 10 din CP si infractiunea de terorism".
Rugata de jurnalisti sa detalieze, Raluca Pruna a mai explicat inca o data ca aceasta schimbare este legata de "mandatele de siguranta nationala care privesc exclusiv infractiunile grave si foarte grave din titlul 10 din CP".
"Am dat cu titlu de exemplu care sunt acestea, la care se adauga si terorismul. In acest sens, si tinand seama de o agenda europeana care trebuie sa ne faca sa fim mai vigilenti decat acum 5 ani, vrem sa asiguram continuitate cu privire la ceea ce se face in cazul acestor mandate de siguranta nationala.
In acest sens, in mod limitat si limitativ prevazut de lege, este adevarat ca SRI poate sa faca acte de cercetare penala, fiind un organ de cercetare penala speciala in limitele definite de actualul Cod de procedura penala. Aici nu am inovat, numai am clarificat. Si am facut-o ca sa nu punem in pericol mandatele de siguranta nationala si, pana la urma, siguranta cetateanului", a subliniat ministrul Justitiei.
