Pe aceeași temă
Dacian Cioloș și Dan Barna, liderii Alianței 2020, spun că este primul pas spre a se pune în practică dorința a peste 1 milion de români ca în fruntea țării să nu mai fie persoane condamnate penal pentru corupție.
În același timp, ei nu-și fac iluzii în ce privește soarta unei legi care să prevadă asta, atâta vreme cât parlamentul e dominat de PSD, condus exact de un condamnat penal.
”Nu îmi fac iluzii: un parlament condus de un condamnat penal definitiv și de un fost prim-ministru care de cinci luni fuge de începerea urmăririi penale, ascunzându-se în spatele imunității parlamentare, va respinge această inițiativă”, spune liderul Plus, Dacian Cioloș.
”Deși ar fi o ocazie pentru parlamentari să își demonstreze buna-credință, nu îmi fac iluzii: un parlament condus de un condamnat penal definitiv și de un fost prim-ministru care de cinci luni fuge de începerea urmăririi penale, ascunzându-se în spatele imunității parlamentare, va respinge această inițiativă. Sau, mai laș, o va amâna pe termen nedeterminat. Acum e nevoie să ne mobilizăm și să îi schimbăm, pentru a ne asigura că ceea ce societatea își dorește se și poate pune în practică. Este un pas în plus pentru a curăța România de hoție și pentru a le face loc oamenilor cinstiți și competenți. Inițiativa cetățenească își va continua cursul. Epoca „penalilor“ din politică se apropie de sfârșit”, mai spune liderul Plus.
La rândul său, Dan Barna, liderul USR încearcă să fie optimist: ”Îmi exprim încrederea că va fi votată şi sprijinită de parlamentarii tuturor partidelor politice, asemeni cetăţenilor care au semnat iniţiativa”.
Inițiativa a strâns peste 1 milion de semnături, iar la Parlament au fost depuse 950.000 de semnături, dintre care 830.000 valide de către primării.
”Fără penali în funcții publice” intră în circuitul parlamentar, ceea ce presupune dezbateri în comisii, vot în plenul parlamentului, unde sunt necesare două treimi, apoi un referendum național pentru modificarea Constituției.
Iniţiativa „Fără Penali în funcţii publice” propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
