Ciorbea, după întâlnirea cu penalii, cere opiniile CSM și ÎCCJ despre toate completurile din România

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), să comunice punctul de vedere cu privire la modalitatea de alcătuire a completurilor „specializate” și a celor penale, civile și de contencios administrativ de la instanța supremă și de la celelalte instanțe, și opinia privind constituționalitatea reglementărilor în materie, se arată într-un comunicat al instituției.

Solicitarea lui Ciorbea vine la câteva zile de la o întâlnire avută cu mai mulți petiționari care contestă modul de constituire a completurilor de judecată, printre care trei condamnați penal – Adrian Severin, Adrian Toni Neacșu și Jean Paul Andrei – și reprezentantul Luju, publicația cu știri din domeniul justiției, apropiată de PSD.

Astfel, Avocatul Poporului a înaintat adrese către ÎCCJ și CSM prin care solicită informații cu privire la reglementările succesive și modalitatea de alcătuire a completurilor de 3 judecători, a celor „specializate”, precum și a completurilor penale, civile și de contencios administrativ, de la instanța supremă și de la celelalte instanțe.

De asemenea, Avocatul Poporului a cerut celor două instituții și punctul de vedere referitor la constituționalitatea reglementărilor în materie (dispozițiile legale, Regulamentul de organizare și funcționare administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, înainte și după intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013, și altele) din perspectiva deciziei CCR prin care a fost declarată neconstituțională compunerea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ în perioada 2014 – 2018.

”Adresele au fost trimise după ce Avocatul Poporului a fost sesizat, printr-o serie de petiții, cu solicitarea de a analiza posibilitatea ridicării unei excepții de neconstituționalitate asupra dispozițiilor art. 19 alin. (3) și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a celorlalte reglementări în materie, precum și cu examinarea constituționalității modului de constituire a completelor de judecată, din perspectiva considerentelor Deciziei nr. 685/2018 a Curții Constituționale a României”, se precizează în comunicatul citat.