Pe aceeași temă
DNA a analizat dosarele întocmite pentru fapte de corupție din sistemul de sănătate soluționate de către judecători și în care s-au hotărâri de condamnare definitive între anii 2015-2017, scrie Ziare.com
Dintre acestea, procurorul-șef DNA, Laura Codruta Kovesi, a prezentat un studiu de caz concret al managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, Dănuț Căpățână. Aesta a fost trimis în judecată în patru dosare de corupție și condamnat definitiv pentru o mită de 1,2 milioane euro.
Mita de 1,2 milioane euro a rezultat din comisioanele de 10-15% pe care le pretindea din valoarea facturilor pentru buna derulare a contractelor.
„Acelasi manager a fost trimis in judecata si in alte dosare pentru ca a pretins si primit comisioane reprezentand un procent de 18-20% din valoarea investitiilor ce urmau a fi efectuate in derularea unui contract incheiat de spital cu o firma privata sau pentru ca si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu in legatura cu incheierea unor contracte incheiate de spital.
In unul din aceste dosare, managerul de spital a fost condamnat definitiv la 10 ani inchisoare, iar in alt dosar a fost condamnat la 6 ani si opt luni inchisoare", a aratat Kovesi unul dintre exemplele coruptiei din sistemul public de sanatate.
Potrivit studiului DNA, s-au identificat cinci domenii de manifestare a coruptiei in sistemul de sanatate din Romania: achizitii publice, servicii medicale, bugetarea unitatilor spitalicesti, accesul personalului in sistemul medical si autorizarea farmaciilor.
I. Domeniul achizitiilor publice
De regula, in acest caz, au fost pretinse procente intre 5% si 20% din valoarea facturilor. Procentul era stabilit anterior incheierii contractului de catre managerul spitalului.
"Mita se dadea de regula direct managerului sau era mascata prin plata unor servicii fictive de consultanta catre terte firme, reprezentate legal de alte persoane, dar administrate in fapt de managerul spitalului. Aceste societati comerciale erau inregistrate in Romania ori erau firme off-shore", arata DNA.
In unele cazuri, activitatea infractionala s-ar fi intins pe o perioada lunga de timp, de mai multi ani, iar managerul spitalului a primit, concomitent, bani de la mai multe firme cu care unitatea medicala era in relatii contractuale.
Cu toate ca exista condamnari definitive pe astfel de tipologii identificate, investigatiile recente ale DNA ne arata ca aceste fapte sunt repetitive.
Lipsa auditurilor externe ale unităților spitalicești
Astfel, anul trecut, procurorii DNA au trimis in judecata managerul unui spital care, timp de aproape 7 ani, a folosit bugetul institutiei in interesul sau personal. Acesta a profitat de perioada indelungata in care a ocupat functia de conducere, precum si de lipsa unor verificari de specialitate.
O alta concluzie a studiului este aceea ca bugetul spitalului este prejudiciat chiar de catre cel care are rolul legal de a-l gestiona. Spre exemplu, intr-unul din cazurile analizate, achizitiile spitalului erau stabilite in functie de interesul personal al managerului corupt, acesta primind comisioane in valoare de peste un milion de euro pentru externalizarea unor servicii catre firmele agreate.
Perioada indelungata in care s-au derulat aceste fapte, precum si multitudinea contractelor incheiate demonstreaza, inca o data, reactia ineficienta a structurilor/institutiilor de control.
Achiziția de echipamente medicale
Un alt exemplu privind coruptia vizeaza modul in care a fost fraudata procedura de achizitie a echipamentelor necesare pentru operationalizarea unei sectii dintr-un spital de urgenta.
"In principal, mecanismul utilizat a constat in achizitionarea tuturor echipamentelor medicale necesare intr-un singur lot, restrangand astfel posibilitatea ca firmele de pe piata sa participe la licitatie si eliminand competitia. Adaosul comercial practicat in acest contract de firma "integratoare" a fost de aproximativ 46%, respectiv 1 milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului", arata DNA.
Mai mult decat atat, probele administrate au evidentiat ca principalul obiect al achizitiei a fost ales un echipament pentru care, la momentul realizarii achizitiei, nu exista in Romania nicio firma care sa aiba, conform legii, autorizatie de a-l instala si de a-l pune in functiune.
Acel echipament medical, trecut prin cel putin trei firme si cumparat, ulterior, de spital la un pret de 7 ori mai mare decat cel initial, nu era inca functional la momentul trimiterii in judecata.
Prejudiciile aduse institutiilor publice prin subcontractari sau achizitii succesive sunt de sute de mii de lei. Uneori, institutia suporta o valoare a serviciilor/lucrarilor majorata in mod artificial chiar platind preturi de zece ori mai mari decat pretul de achizitie initial.
II. Domeniul serviciilor medicale
Potrivit DNA, in acest caz coruptia in acest domeniu se manifesta prin mituirea medicilor specialisti. Este vorba de celebrul plic, „atențiile” care trebuie date doctorului care condiționează actul medical de primirea de foloase necuvenite.
"Particularitatea acestei forme de coruptie nu este data de valoarea mitei, ci de ritmicitatea actului de primire a foloaselor necuvenite, care genereaza profituri ilicite importante beneficiarului acestora", arata DNA.
III. Bugetarea unitatilor spitalicesti
Sunt cazuri in care managerii spitalelor, pentru a putea funcția în condiții optime trebuie să dea la rândul lor mită. Astfel, procurorii vorbesc de o adevărată cutumă, , in sensul ca, inca de la momentul numirii in functia de conducere, se cunoaste practica infractionala, se stie cui si cat se da pentru a asigura functionarea optima a spitalului, prin alocarea unor fonduri corespunzatoare.
"Au fost situatii in care a avut loc o negociere informala prin care s-au stabilit termenii contractuali, in sensul unui acord asupra sumei remise si a periodicitatii platii. Astfel, pentru finantarea optima a spitalului s-a convenit asupra unei sume fixe, platite lunar", arata DNA.
Dar de unde proveneau banii pentru mita? Existau suspiciuni ca banii folositi pentru mita erau proveniti tot din mita. Pentru a asigura fondurile necesare platilor informale, directorul spitalului solicita si primea sume necuvenite de bani.
IV. Accesul personalului in sistemul medical
In acest caz, cele mai frecvente cazuri au privit mita si abuzul in serviciu pentru a permite accesul personalului in sistemul medical, mita la finalizarea studiilor sau mita la angajare in spital.
"Inculpatul principal ocupa o functie de decizie si primea banii personal sau prin intermediar de la persoanele in cauza. Existau tarife standard in functie de pozitia ocupata (spre exemplu, pentru un post de ingrijitor/infirmier se solicita suma de 1.500 euro, pentru asistent medical 2.500 euro, 1.000 euro pentru sofer de ambulanta si 1.000-1.500 euro pentru pozitia de registrator medical) ", arata DNA.
In unele cazuri, in afara spitalului, s-ar fi cunoscut faptul ca se pot face interventii si se cunostea suma necesara pentru a fi angajat la spital.
V. Autorizarea farmaciilor
In acest caz, fenomenul coruptiei s-a manifestat prin plata/acceptarea unor sume de bani pentru facilitarea emiterii autorizatiilor intr-un timp mai scurt decat cel uzual. In mod obisnuit, solutionarea unor astfel de cereri putea dura si 5-6 luni, chiar daca termenul legal era de 30 de zile.
"Astfel, aceasta disfunctie institutionala este de natura a genera comiterea infractiunilor retinute. Cu alte cuvinte, darea de mita reprezenta un imbold pentru ca institutia sa-si faca treaba in termenul legal, cu atat mai mult cu cat dosarele depuse de catre solicitanti erau corecte si complete", a explicat DNA.
Companii implicate in cazuri de coruptie
La finalul prezentarii studiului, Kovesi a declarat ca au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/functionarii care au lucrat in sistemul de sanatate, ci si persoanele juridice (companii, firme) care au dat mita sau alte foloase ilegale in cadrul achizitiilor publice din sanatate, fiind solicitate in anumite investigatii chiar si masuri preventive.
"Astfel, intr-un caz investigat anul trecut, in care a fost implicat un secretar de stat din Ministerul Sanatatii, faptele de coruptie au vizat achitarea unui comision de 10% din valoarea contractului pentru achizitionarea de aparatura medicala.
Investigatiile, masurile preventive si trimiterea in judecata au vizat si compania care a oferit mita. A fost solicitata si luarea unei masuri preventive fata de compania care a oferit mita si anume interzicerea, pe anumita perioada, de a incheia anumite acte juridice si de a participa la achizitii publice", a precizat sefa DNA.
Augustin Lazăr: Am sperat că după aderarea la UE, corupția va dispărea. N-a fost așa
Agustin Lazăr, procurorul general al României, a declarat cu ocazia prezentării studiului „Corupţia în sistemul public de sănătate”, că acest flagel afectează întreaga societate.
Procurorii „sunt îngroziți” când constată "succesiunea exasperantă" a faptelor de corupție, că se ia mită „așa cum ai respira” a spus Augustin Lazăr.
"Ceea ce putem observa este succesiunea exasperantă a actelor de luare de mită. Şi noi ne îngrozim când aflăm că într-un dosar sau altul s-a luat mită cu milioanele sau cu zecile de milioane aşa cum ai respira. Dar cum se ia mită? Nu oricum, ci într-o manieră sistematică, ceea ce ne spune ceva", a afirmat Lazăr, citat de Agerpres.
"Trebuie să vedem în oglindă, un domeniu important al societăţii, sistemul public de sănătate. (...) Să vedem ce ne arată el, ce vedem noi acolo în oglindă sintetic exprimat. În esenţă, ar trebui să vedem portretul robot al indivizilor care comit astfel de fapte şi ar trebui să vedem matricea culturală care este transmisă - după câte se pare - din generaţie în generaţie. Nu mă simt în largul meu când spun lucrul acesta pentru că mereu am afirmat: corupţia nu este un fenomen şi nicio altă infracţiune nu este un fenomen specific românesc", a susţinut Lazăr.
El a subliniat că românii nu au brevetat nimic nou în materia infracţională. Dar că am sperat cu toții, că doar unii, puțini, „sunt purtătorii acestui viciu, al acestei matrici subculturale care este corupţia. Dar nu e chiar aşa”, a mai spus procurorul șef citat de Agerpres.
Lazăr a spus că aderarea la Uniunea Europeană ar fi trebuit să schimbe percepția, că vechiul obicei al șpăgilor va dispărea că tânăra „generaţie va înţelege, va fi mai ancorată în realitate, tinerilor manageri le va repugna idee de a lua mită. Ne-am înșelat”, explică Lazăr. Însă această conduită infracțională trebuie eliminată eliminată din societatea românească este concluzia lui lazăr.
