Pe aceeași temă
Motivul invocat de premier a fost faptul că partidul a înaintat o moțiune de cenzură împotriva guvernului pe care îl conduce. „După ce ei au negociat cu PSD și AUR și reprezintă interesele lor”.
În același timp însă, Cîțu i-a invitat pe cei de la USR PLUS să se întoarcă la masa negocierilor.
”În acest moment putem să discutăm orice (...) portofoliile sunt acolo, nu le atinge nimeni, oamenii sunt acolo, bine, fără secretarii de stat, pentru că nu poţi să...”, a declarat premierul, citat de News.ro.
Premierul Florin Cîțu susține că USR-PLUS a acționat ca „în barurile mexicane”, amenințându-l și șantajându-l, însă s-ar întoarce la masa discuțiilor dacă moțiunea de cenzură va fi retrasă din Parlament.
El a spus că nu demisionează pentru că „o demisie a premierului înseamnă să arunc țara în aer”.
„Mai e timp să fie retrasă această moțiune, ne așezăm din nou la masă. (...) USR trebuie să renunțe și la PSD, și la AUR, scapă de această negociere. Există viață și în viitor”, declarat Cîțu la Digi 24.
Dacă se va ajunge însă la votul moțiunii de cenzură, a precizat el, va fi foarte greu să vină la masă cu PNL după ce a acționat alături de PSD și AUR să dea jos guvernul liberalilor.
„Încă putem să stăm la masă”, a mai spus premierul, precizând însă ca până una alta va demite secretarii de stat ai USR-PLUS pentru că nu știe ce a negociat cu AUR.
Premierul a spus că în cazul directorilor nu poate interveni, pentru că au fost numiți pe bază de concurs: „Va fi respectată legea, dar nu poti şi fii şi alături de AUR şi într-un minister, unde poţi să influenţezi negativ”.
Miniștrii USR PLUS au demisionat după ce Florin Cîțu l-a revocat, săptămâna trecută, pe ministrul Justiției, Stelian Ion. Acesta a fost acuzat de premier că nu a vrut să avizeze programul de dezvoltare locală „Anghel Saligny”, care prevede alocarea a 50 de miliarde de lei autorităților locale în următorii ani.
Întrebat dacă i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să intervină și să medieze conflictul cu USR-PLUS, Cîțu a răspuns că nu era cazul.
„Cum să aduci președinte României într-o situație pe care o vezi în barurile mexicane? Eu nu credeam să se întâmple așa ceva”, a spus șeful Guvernului.
Premierul a reluat acuzațiile la adresa USR-PLUS insistând că a fost amenințat și santajat.
Amenințarea a fost cu moțiunea de cenzură și a venit când a pus pe ordinea de zi programul „Anghel Saligny”, iar șantajul a fost când au condiționat acest program de desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, a precizat premierul.
Cum dă vină Cîțu pe USR-PLUS pentru criza din Coaliție:
Anghel Saligny a fost in dezbatere publică o lună de zile, niciodată nimeni nu s-a opus
Au legat abuziv desființarea Sectiei Speciale de Anghel Saligny
Nu aveau nimic împotriva programului, ci voiau să obțină un avantaj de imagine.
Nu suntem la colțul străzii, nu poți să șantajezi așa premierul României.
Dacă săptămâna viitoare cade guvernul, ce facem cu PNRR. Vine doamna Ursula și cu cine semnează PNRR?
L-am întrebat pe Stelian Ion dacă selecția procurorilor este pe legislatia lui Tudorel Toader.
Stelian Ion a sesizat Comisia de la Veneția fără să mă anunțe.
Cum dă vina pentru eșecul campaniei de vaccinare, deși campania a fost gestionată de guvern și nu de Ministerul Sănătății deținut de USR PLUS
El plasează responsabilitatea la USR PLUS că ar fi făcut alianță cu partidul „antivaccinist AUR” să încetinească campania de imunizare.
„AUR este un partid antivaccinist. Eu nu ştiu ce se negociază în spate, nu ştiu ce a primit în schimb AUR. Păstrând secretarii de stat la Ministerul Sănătăţii, de exemplu, dacă cumva AUR a negociat ca această campanie de vaccinare să fie încetinită? Noi nu ştim ce a cedat USR celor de la AUR pentru a semna cu ei. Nu pot să îmi asum riscul ca AUR, prin USR, să îngreuneze campania de vaccinare”, a spu premierul Cîţu miercuri seara, într-o intervenţie la Digi24.
Campania de vaccinare și-a încetinit ritmul chiar din luna mai, odată cu anunțarea de premier a ridicării restricțiilor începând cu data de 1 iunie, deși țintele stabilite chiar de el nu au fost atinse.
În 10 aprilie, premierul Cîțu anunța că restricţiile vor fi relaxate în două etape, iar după ce vor fi vaccinate 10 milioane de persoane, autorităţile ar putea decide relaxarea totală a restricţiilor.
„Obiectivul meu şi al Guvernului pe care îl conduc rămâne vaccinarea cât mai rapidă a 10 milioane de români. Pentru asta avem două ţine: până la 1 iunie imunizarea a 5 milioane de persoane, iar până la 1 august imunizarea a 10 milioane de persoane”, a explicat premierul.
Abia în luna august România a ajuns la imunizarea a 5 milioane de persoane, cu o întârziere de două luni, iar astăzi, 8 septembrie, numărul persoanelor vaccinate este de 5,3 milioane, estimându-se ca la 1 octombrie să fie 5,5 milioane de persoane imunizate, în loc de 10 milioane, cum și-au propus autoritățile.
Cu toate acestea, în luna iulie premierul Cîțu era foarte fericit de modul cum se desfășoară campania, făcând o declarație șocantă într-un context în care România a decis să vândă Danemarcei un milion de doze de vaccin Pfizer.
„Am atins cea mai mare ţină. Ştiţi că ieri în Bucureşti nu a fost niciun caz în 24 de ore. Ţinta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă”.
Și cu alte ocazii premierul Cîțu a lăudat modul cum decurge campania de vaccinare, deși România se află pe penultimul lor în Europa, după Bulgaria, în privința gradului cel mai mic de imunizare.
„E o campanie de vaccinare de succes. Nu mă gândesc să dau bani pentru vaccinarea oamenilor”, spunea Florin Cîțu pe 17 iunie, lucru pe care l-a reconsiderat în luna august.
Și coordonatorul campaniei de vaccinare, doctorul Valeriu Gheorghiță, a făcut predicții hazardate în legătură cu campania de vaccinare.
Pe 18 mai, când România avea 20% din populație imunizată, acesta estima că la 1 august jumătate din populaţia României va fi vaccinată.
„Estimările noastre sunt că, undeva în august, la 1 august, vom ajunge la un prag de imunitate colectivă cumulat de circa 50%, ceea ce înseamnă vaccinare şi persoane care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2. Ţinând cont de estimarea de evoluţie epidemiologică a numărului de cazuri, din fericire situaţia epidemiologică la nivel naţional este una bună, însă avem nevoie să consolidăm acest trend evolutiv favorabil şi să asigurăm acea predicţie pe termen lung, încât prin vaccinare, scăzând numărul persoanelor care sunt susceptibile la infecţie, să nu mai avem risc de recădere epidemiologică după ce relaxă etapizat şi progresiv toate aceste restricţii”, a explicat medicul.
