Pe aceeași temă
Deficitul bugetar pentru 2022 este prognozat la 5,84% din PIB pe cash și 6,24% pe ESA. A fost luată în calcul o creștere economică de 4,6%, un PIB nominal de 1.317 miliarde lei și o inflație medie anuală de 6,5%.
Premierul a spus că bugetul include cea mai mare alocare pentru investitii din ultimii 32 de ani: 88,8 miliarde de lei, dublul sunei investițiilor realizate în România în 2019 și a prezentat câteva exemple de investiții prioritare în autostrăzi și drumuri.
"Avem pe masa ședinței de Guvern bugetul ce include cea mai mare alocare pentru investiții din ultimii 32 de ani. Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde de lei și reprezintă dublul sumei investitiilor realizate în România în anul 2019.", a declarat luni premierul Nicolae Ciucă.
Acesta a anunțat câteva dintre investițiile care vor primi finanțare în cursul anului viitor:
- austostrada Sibiu-Pitești
- austostrada Lugoj-Deva
- austostrada Nădășelu-Suplacu de Barcău-Borș, inclusiv centura Oradea
- austostrada A3
- austostrada Câmpia Turzii - Ogra-Târgu Mureș
- austostrada de Centură Sud a Muncipiului București, inclusiv intervențiile părivind centura existentă
- austostrada de Centură Nord a Municipiului București
- drumul expres Craiova-Pitești
- drumul expres Brăila-Galați
- postul suspendat peste Dunăre în zona Brăila
- austostrada Ploiești-Buzău
Creșteri de pensii și alocații
Potrivit premierului, pentru a proteja veniturile populației în special ale persoanelor cu venituri mici sau din categorii vulnerabile a fost stabilit un pachet de măsuri sociale care se va aplica din ianuarie 2022: majorarea alocațiilor pentru copii, a indemnizațiilor pentru persoane cu dizabilități, creșterea pensiilor și acordarea ajutorului social pentru pensionari.
"Aprobarea bugetului reprezinta că aceste măsuri se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2022. Ministerul Muncii va avea un buget cu 6,7% mai mare față de anul în curs", a spus Ciucă.
Ministrul Finanțelor: Inflație medie anuală de 6,5% și câștig mediu salarial brut de 6095 lei pe lună
Bugetul pe 2022 a fost adoptat și este configurat astfel: creștere economică de 4,6%, PIB în 2022 de 1.317,3 miliarde de lei, inflație medie anuală de 6,5% și câștig mediu salarial brut de 6095 lei pe lună.
Ministrul a prezentat indicatorii bugetari pentru anul 2022:
venituri bugetare la bugetul general consolidat in termeni cash 33,4% din PIB, față de anul 2021 când au fost programate venituri de 32,6% din PIB.
cheltuieli bugetare la bugetul general consolidat de 32,9% din PIB, față de 39,7% din PIB cât au fost în 2021.
deficitul bugetar cash se menține în termenele agreate cu CE în procedura de deficit excesiv, respectiv 5,84% din PIB pentru anul 2022.
deficitul bugetar ESA se menține în termenele agreate cu CE în procedura de deficit excesiv, respectiv 6,24% din PIB pentru anul 2022.
deficitul structural se menține în termenele agreate în procedura de deficit excesiv, respectiv la 5,71% din PIB pentru anul 2022.
Câciu: Nu am renunțat la recuperări. La acest moment am alocat ceea ce se putea aloca
Întrebat ce le transmite profesorilor ieșiți să protesteze pentru creșterea insuficientă a salariilor, ministrul Câciu a spus:
"Le transmit exact ce am transmis și data trecută la conferinta ..am început o recuperare. Nu este ceea ce..este ceea ce s-a putut în acest moment și se va continua recuperarea."
Întrebat și despre creșterile insuficiente pentru personalul auxiliar din sănătate, Adrian Câciu a spus:
"Nu am renunțat la recuperări. La acest moment am alocat ceea ce se putea aloca. Ascultăm pe toată lumea și în contextul în care începem să devenim și credibili pe partea de venituri bugetare, mai ales cele fiscale, mai ales că aici este problema care este cronică în România, recuperarea va fi începând cu luna iulie sau când avem rectificarea.", a declarat ministrul Finanțelor.
Referitor la avizele pentru acest buget, ministrul Finanțelor a spus că există aviz de la CSAT și toate celelalte avize cerute de lege.
Câciu a confirmat că este un aviz negativ de la CES, dar că acest aviz este un aviz consultativ.
Întrebat de jurnaliști ce spune despre una dintre criticile CES legate de transparența bugetului pe 2022, care a fost adoptat fără a fi discutat cu societatea civilă, Adrian Câciu a admis că reprezentanții CES au dreptate.
"Au dreptate. Am anunțat că punem cît de târziu proiectul de buget pe site. A fost un efort pentru care eu personal le mulțumesc colegilor de la Ministerul Finanțelor dar și colegilor din celelalte ministere care au reușit să lucreze până dimineața târziu sau noaptea târziu pentru a face toate corelațiile. Să știți că un buget este complex din perspectiva corelațiilor, astfel încât să nu ne trezim cu riscuri de nefinanțare a unor cheltuieli sau venituri care nu sunt prinse în zona bugetară. Au dreptate și sper să fie ultima oară când suntem în situația de a avea la dispoziție un termen atât de scurt.
Scopul a fost acela de a nu permite derapaje la stabilitatea macroeconomică a României începând cu 1 ianuarie 2022. Ca să fiu foarte clar: deficitul de cont curent este ridicat, deficitul comercial este ridicat. După cum știți există puseul de presiune pe cursul valutar având în vedere luna cadourilor și de sarbători, drept pentru care este necesar să găsești instrumente de echilibrare astfel încât eventualele riscuri să nu se răsfrângă asupraa cursurlui valutar, asta înseamnă plata importurilor, dar și buzunarul cetățenilor.", a spus ministrul Finanțelor.
Întrebat de ce vor crește bugetele Serviciilor în contextul în care bugetele Procuraturii, Justiției sau ale Ministerului Energiei vor fi mai mici, ministrul Finanțelor a spus:
"În general bugetele și la Servicii și la alte ministere au crescut datorită ajungerii la maturitate a unor proiecte de investiții. Nu am tratat lucrurile într-un mod .. pe de o parte nu știu ce structuri, alte ministere sau alți ordonatori inclusiv autoritățile locale. Practic ceea ce ajunge la maturitate sau începe să fie finanțabil din perspectivă bugetară a intrat în analiză și se prevede a fi finanțat. Alt motiv nu există.", a spus acesta.
Ce instituții primesc mai mulți bani de la buget
Administrația Prezidențială va primi 74,5 milioane lei, în creștere cu 24%
Senatul: 217,7 milioane lei, mai mare cu 1,76%
Camera Deputaților: 505,6 milioane lei (15,5%)
Secretariatul General al Guvernului: 2,237 miliarde lei (10%)
Ministerul Afacerilor Interne: 23,3 miliarde lei (13,5%)
Ministerul Afacerilor Externe: 1,21 miliarde lei (10,3%)
Ministerul Agriculturii: 24,58 miliarde lei (3,7%)
Ministerul Apărării: 23,1 miliarde lei (15,6%)
Ministerul Culturii: 1,29 miliarde lei (46,8%)
Ministerul Transporturilor: 17 miliarde lei (20,5%)
Ministerul Educației: 29,98 miliarde lei (7,25%)
Ministerul Sportului: 521,5 milioane lei (1,94%)
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 12,79 miliarde lei (355%)
Ministerul Familiei (cel al Gabrielei Firea): 183 milioane lei (e o instituție nouă ce se desprinde din Ministerul Muncii)
Ministerul Economiei: 447,9 milioane lei (68%)
Ministerul Muncii: 56,5 miliarde lei (6,7%)
Ministerul Mediului: 2,36 miliarde lei (18,3%)
Ministerul Cercetării: 1,78 miliarde lei (0,61%)
Serviciile
SRI – 3,17 miliarde lei (8,29%)
SIE – 600,2 milioane lei (44,7%)
SPP – 366,9 milioane lei (26%)
STS – 938,2 milioane lei (37%)
Alte instituții cu creștere:
Acțiuni generale (Ministerul Finanțelor): 44,5 miliarde lei (17,4%)
Academia Română: 452,4 milioane lei (1%)
Institutul Cultural Român: 32,5 milioane lei (14%)
Academia Oamenilor de Știință din România: 9,9 milioane lei (232%)
Curtea de Conturi: 428 milioane lei (23%)
Consiliul Concurenței: 79,8 milioane lei (0,77%)
Avocatul Poporului: 24,8 milioane lei (10,7%)
CNA: 14,4 milioane lei (1,5%)
Consiliul Legislativ: 13,5 milioane lei (1%)
Inspecția Judiciară: 38,9 milioane lei (4%)
ANSVSA: 1,46 miliarde lei (8%)
AGERPRES: 24,8 milioane lei (1,63%)
SRR: 370 milioane lei (2%)
TVR: 380 milioane lei (1,88%)
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: 32,1 milioane lei (84%)
Ce instituții primesc mai puțini bani la bugetul pe 2022
Ministerul Energiei: 3,342 miliarde lei (-7,9%)
Ministerul Finanțelor: 5,87 miliarde lei (-16%)
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 2,57 miliarde lei (-44%)
Ministerul Justiției: 4,96 miliarde lei (-8%)
Ministerul Dezvoltării: 7,72 miliarde lei (-21,6%)
Ministerul Public: 1,54 miliarde lei (-18,7%)
Ministerul Sănătății: 23,5 miliarde lei (-0,1%)
ANI: 33,5 milioane lei (-6,9%)
Autoritatea Electorală Permanentă: 298,7 milioane lei (-36,6%)
