.jpg)
Pe aceeași temă
Procesul a fost pierdut definitiv, judecătorii constatând că România, prin Ministerul de Externe a depus tardiv contestația, care nu a mai putut fi luată în considerare. De menționat, că și în situația în care ar fi fost admisă acțiunea de contestare, în cel mai bun caz s-ar fi obținut diminuarea sumelor de plată și o amânare, deoarece subvențiile primite de la UE au fost cheltuite fără respectarea procedurilor impuse de Bruxelles.
Curtea de Justiție a UE a admis cererea formulată de Comisia Europeană care pronunțase o decizie de impunere a 80 de milioane de euro României în iunie 2018. Prin această decizie, Comisia a exclus de la finanțare anumite cheltuieli efectuate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care n-au respectat cerințele de decontare și care însumează 80 de milioane de euro.
Corecțiile financiare se datorează faptului că APIA nu și-a actualizat softul pentru declarațiile (ICAS) în baza cărora se efectuează plățile către fermieri, fără a respecta astfel standardele cerute de Bruxelles.
Încă din 24 august 2017, APIA a fost atenționată oficial de Comisia Europeană să aplice reglementările privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene și a cerut agenției să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.
Curtea de Justiție a UE a analizat dosarul pe data de 30 aprilie 2019 și a respins acțiunea înaintată de MAAE ca inadmisibilă, obligând România să restituie banii cheltuiți ilegal și să suporte atât cheltuielile proprii de judecată, cât și pe cele ale Comisiei Europene.
În decizia Curții europene se arată că Guvernul României a depășit termenul limită până la care, agentul guvernamental, Radu Canțăr, putea depune contestația contra deciziei Comisiei, și care era 24 august 2018. Contestația a fost însă înregistrată în data de 7 septembrie 2018.
Cine este Radu Canțăr (PSD)
În 15 mai 2018, premierul Dăncilă îl înlocuiește pe agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Răzvan Radu, cu Radu Canțăr, proaspăt subsecretar de stat în Ministerul de Externe.
Agentul guvernamental reprezintă statul român în fața CJUE și comunică cu Comisia Europeană și cu autoritățile din țară pentru implementarea reglementărilor europene în legislația națională. Urmărește evitarea sancțiunilor Comisiei Europene pe spețe juridice.
Radu Canțăr este fiul lui Mircea Canțăr, director al ziarului craiovean „Cuvântul Libertății”, continuatorul organului de partid dinainte de 1990 „Înaninte”, și care susține PSD. Actualul purtător de cuvânt al social-democraților, Olguța Vasilescu, a debutat ca redactor la acest ziar care are contracte generoase încheiate cu Primăria Craiova și CJ Dolj, condus de Ion Prioteasa, PSD-ist cu state vechi, după cum scrie și Adevărul.
Radu Canțăr are un traseu politic clasic, fiind membru al unei organizații a socialiștilor la nivel european, PES Activists, filiala Dolj. PES Activists România, o pepinieră de cadre PSD, este condusă de Victor Negrescu, fostul ministru al Afacerilor Europene, care l-a promovat pe Canțăr în MAE. Negrescu a demisionat din Guvern, în 2018, dar Canțăr a rămas în funcție, lucrând mai departe cu noul ministru delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.
MAE îl apără pe Canțăr
Ministerul de Externe spune că Canțăr s-a incadrat in termen cand a depus cererea de anulare a unei Decizii CE prin care Romania este sancționată cu 80 milioane euro.
„Cu privire la informatiile vehiculate in presa, referitoare la cauza T-530/18, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene face urmatoarele precizari:
Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene considera ca cererea introductiva a respectat normele de drept procesual ale UE, in contextul in care Decizia 2018/873 a fost notificata Romaniei la data de 14.06.2018 si publicata in JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanta de respingere din data de 30 aprilie 2019.
In acest sens apreciem ca, odata cu publicarea, a fost exclusa teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel incat termenul de 2 luni pentru introducerea actiunii in anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a inceput sa curga de la data publicarii Deciziei 2018/873 in JOUE (15.06.2018), la care se adauga cele 14 zile prevazute de articolul 59 din Regulamentul de procedura al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adauga 10 zile - termen invariabil pentru considerente de distanta, prevazut de articolul 60 din acelasi Regulament", subliniaza MAE.
In concluzie, din analiza efectuata la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezulta ca actiunea in anulare formulata de Romania la data de 07.09.2018 a fost introdusa cu respectarea termenelor. Acest aspect urmeaza a fi supus atentiei CJUE prin recursul ce va fi formulat in cauza.
Potrivit art. 56 din statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea caii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritatile romane urmeaza sa uziteze de acest drept, dat fiind faptul ca, in cauza, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orala a cauzei", afirma MAE într-un comunicat de presă.
