Pe aceeași temă
In 15 martie, la Cluj-Napoca au avut loc doua evenimente de strada: unul organizat de Noua Dreapta, altul de comunitatea maghiara din oras. Daca maghiarii sarbatoreau 160 de ani de la Revolutia din 1848, romanii din Noua Dreapta, la care s-au alaturat si cei din Asociatia culturala Sarmizegetusa, au demonstrat "impotriva tendintelor separatiste ale secuilor din Harghita si Covasna, revigorate de precedentul Kosovo", conform motivatiei oficiale oferite de organizatori.
Duminica la amiaza, in centrul Clujului, la statuia lui Mihai Viteazul s-au adunat aproape 100 de tineri din Noua Dreapta, organizatie nationalista ce are in toata Romania aproximativ 1.500 de membri. Tinerii adunati in piata au intre 16 si 25 de ani. Sunt costumati in stil cazon, tunsi, cu haine de camuflaj si ghete "militaroase" si dornici sa faca ceva pentru a se face remarcati. Ei striga ridicand pumnii: "Serbia! Serbia! Kosovo e a ta!", "Afara, afara, cu ungurii din tara!".
Adeziuni pe Internet
Intrebati cum au ajuns nationalisti de dreapta, ei spun ca au auzit de Noua Dreapta de pe Internet. S-au regasit in ideile "nationaliste si patriotice" ale platformei de pe site-ul acestei organizatii si apoi s-au inscris acolo. "Eu am descoperit la ei, pe site, ca nu sunt singurul care crede ca e normal sa fim patrioti. Daca esti roman, atunci trebuie sa lupti pentru tara ta, pentru unitatea ei. M-am inscris acum trei ani in Noua Dreapta. Anul trecut nu am fost la manifestatie, dar anul acesta, dupa ce s-a intamplat in Kosovo, cred ca e nevoie de noi si am venit" - spune Sorin Nica, student la Arheologie.
Bianca ne explica si ea cum a ajuns in Noua Dreapta: "Am observat inca de cand eram eleva ca patriotismul este prost tratat la scoala si prost inteles de generatia mea. Asta este parerea mea. Daca pe vremea parintilor nostri se punea prea multa baza pe patriotism, dupa revolutie se trateaza superficial; eu am observat acest lucru si nu sunt de acord cu el. Toate popoarele au o doza de patriotism, de nationalism. E firesc sa fie asa. Nu mi se pare o rusine sa fii roman si sa fii patriot, de aceea m-am inscris la Noua Dreapta, pentru ca si ei gandesc ca mine".
Langa ea, cu glugile pe cap si fulare tricolore, tineri de 16, 17 si 20 de ani. Poarta steaguri cu emblema Noii Drepte, cred in istoria Romaniei, in "marii ei barbati", iar cei mai multi il admira pe Mihai Viteazul. Dupa ce au cantat imnul Romaniei, in ploaie, s-au imprastiat pe strazi.
Nevoia de apartenenta la grupuri
Incidentul in care un tanar maghiar ar fi fost agresat de patru tineri romani s-a petrecut in apropierea Bulevardului 21 Decembrie, departe de pietele unde aveau loc manifestatiile maghiare sau ale Noii Drepte. De altfel, tanarul respectiv, care purta un steag maghiar, a plecat de la Politie, unde a reclamat respectivul incident, direct la manifestarile comunitatii maghiare. Tinerii romani se pare ca erau apropiati organizatiei Noua Dreapta, pentru ca tanarul maghiar spune ca purtau insemne tricolore. Ionut Tene, presedintele Organizatiei Patriotice Sarmizegetusa, a declarat ca are informatii cum ca acei tineri ar apartine galeriei echipei de fotbal Universitatea Cluj si nu organizatiilor nationaliste. In aceeasi zi, Politia i-a retinut, cu sprijinul SRI, pe doi dintre presupusii agresori, unul de 17 si altul de 18 ani. Un judecator de la Judecatoria Cluj-Napoca a decis ca acestia pot fi cercetati in libertate. Ei sunt acuzati si de talharie, pentru ca au confiscat steagul tanarului maghiar.
Daniel David, psiholog la UBB, specialist in psihologie comportamentala, spune ca tinerii care merg spre organizatii ca Noua Dreapta simt nevoia de apartenenta la grupuri care sa le dea sens, chiar daca nu le ofera adevaruri. "Tinerii au nevoie de asta. Scoala nu mai cultiva activitatile de grup, iar ei cauta solutii in alta parte. Nevoia lor de ideologie, de sens vine, iata, in cazul acesta, de la Noua Dreapta. Chiar daca ideologia unui grup nu se suprapune cu adevarurile istorice sau cu realitatea, daca le da sens, ei merg acolo. Este, in primul rand, rezultatul unei lipse de organizare scolara, dar si a societatii in general care este furnizoare de deruta, lipsa de valori autentice si adevaruri in care tinerii sa creada".
Istoricul clujean Ovidiu Pecican considera "surprinzatoare decizia Primariei Cluj-Napoca de a autoriza, chiar in ziua celebrarii anuale a revolutiei pasoptiste de catre maghiari, o depunere de coroane la mormantul lui Mihai Viteazul de catre o formatiune ultranationalista. Cum era de asteptat, ocazia nu a dezamagit, tensiunile intre romanii verzi si maghiarii neconsolati facandu-se simtite ca in anii ‘90 ai lui Funar si ai manifestatiilor acompaniate de contramanifestatii".
Ovidiu Pecican e de parere ca, pentru a respinge asemenea simultaneitati, administratia municipala nu ar fi avut nevoie de pretexte sofisticate. "A-l celebra pe Mihai Viteazul e valabil in oricare dintre zilele unui an, fie si ignorand datele marilor lui victorii militare ori politice. Dar d-l Tene este slujbas la aceeasi primarie ca d-l Boc si anul 2008 este an electoral. Pentru toate aceste coincidente fericite platesc 2 tineri maghiari amendati si inca unul, batut mar de ultrapatrioti romani din galeria U Cluj si, macar unul dintre ei, cu o apartenenta la Noua Dreapta. Felicitari manipulatorilor!"
De la Targu-Mures, Smaranda Enache, presedinta Ligii Pro Europa, atragea atentia asupra imprudentei de care a dat dovada primarul Emil Boc atunci cand a autorizat manifestatiile nationalistilor de dreapta: "Avand in vedere doctrina intoleranta de la care se reclama miscarea Noua Dreapta, in contradictie cu aspiratia de fraternitate a popoarelor simbolizata de revolutiile nationale de la 1848, dar si cu valorile constitutionale ale Romaniei si ale Uniunii Europene, alegerea datei si locului de desfasurare a mitingului nu este intamplatoare, ci constituie o provocare la adresa memoriei colective a comunitatii maghiare si a armoniei interetnice din Romania".
La 160 de ani de la revolutia maghiara
De la Biserica Catolica Sfantul Mihail, alti tineri de 16, 17 si 20 de ani, de data aceasta maghiari, se indreptau, cantand imnul lui Kossuth, spre casa in care a stat poetul Petöfi Sándor, la procesiunea de comemorare a 160 de ani de la revolutia maghiara din 1848. Si la ei, ca si la romani, se vede efectul Kosovo. "Sunt mai multi decat anul trecut - spune jurnalistul de limba maghiara Csomofay. Sunt mai multi ei, mai multa presa, mai multa importanta". Discursurile in limba maghiara, ni se spune, nu fac referiri anti-romanesti. Procesiunea se termina cu imnul Ungariei.
Recent, in Consiliul local s-a iscat o disputa legata de atribuirea numelui lui Kossuth Lajos unei strazi. Propunerea a fost contestata si a nascut vii controverse. Consilierii romani nu au acceptat ca o strada din Cluj sa se numeasca Kossuth pentru ca, invoca ei, "in revolutia condusa de acest revolutionar ungur au murit 40.000 de romani".
Pe strada Avram Iancu, in fata adunarii maghiare, este o cladire cu patru firme mortuare, o placuta pe care este mentionat Petöfi Sándor, alta pe care sunt trecuti revolutionarii romani: Nicolae Balcescu si George Baritiu. Este fostul hotel Biasini. Peste strada se afla cladirea caminului studentesc in care au avut loc manifestatiile studentesti din 1946. In mica intersectie, poti observa ca orasul Cluj se mai intreaba, inca, in ce istorie sa creada.
