Pe aceeași temă
Curtea de Apel Bucuresti a înregistrat în 16 iunie acțiunea CNSAS împotriva lui Mugur Isarescu.
„Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
În cererea prin care solicită instanței să constate că Isărescu a colaborat cu Securitatea, CNSAS invocă documente din dosarele Securității. În documentul citat de HotNews.ro sunt mai multe pasaje anonimizate. De asemenea, sunt anonimizate și numele şi numele conspirativ al lui Isărescu.
„Așa cum rezultă din notă de constatare nr. (...), domnul (n.r. - Mugur Isărescu) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trăi din România sub regimul comunist în comparație cu alte țări-notele din 16.12.1987 (...) și 05.03.1985 (...) Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)", se mai arată în solicitarea CNSAS către instanță.
În cele două note redactate de mână și semnate cu numele conspirativ, acesta informa Securitatea despre "comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist", se arată în documentul CNSAS.
„Are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum: transport în comun din Drumul taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră); încălzirea locuinței în care trăiește; aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări. (...) Sursa a constat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulțumire, după ce a divorțat", ar fi una dintre notele către Securitate date de Isărescu.
„În legătură cu întâlnirea din 05.03.1985 dintre E.D. și M.I. și D.W. /.../ sursa poate relata următoarele: /.../ D.W. în discuții a menționat dificultățile întâmpinate de membrii comunității diplomatice din București în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor și căldurii). A arătat că diplomații acreditați la București își exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejați în orice țară, în România însă ei au stat în condiții mai dificile decât populația. 3. A manifestat interes față de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depășirea acestor dificultăți. De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială. 4. A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanțe între cifrele publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltare a României (de exemplu, din anuarul statistic al RSR reiese că ponderea țărilor socialiste în comerțul nostru exterior este de cca 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a planului este 54%)”
Consiliul National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a stabilit într-o notă de constatare că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este colaborator al fostei Securități, scria Ziare.com. în 15 iunie. Instituția a sesizat Curtea de Apel București, pentru a confirma sau infirma verdictul. Nota de Constatare a fost depusă la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii. Cea care a cerut CNSAS să verifice dacă Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea este Asociația Parakletos, fondată de avocatul Gheorghe Piperea.
