Coaliția de guvernare încearcă pe toate căile să blocheze numirea lui Kovesi la șefia Parchetului UE

Laurentiu Gheorghe | 13.02.2019

PSD-ALDE nu se poate abține și trimite epistole membrilor Parlamentului European și tuturor miniștrilor de Justiție din țările UE, încercând să blocheze numirea Laurei Kovesi la șefia Parchetului European.

Pe aceeași temă

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis marți seară o scrisoare tuturor omologilor săi din Uniunea Europeană prin care îi informează cu privire la „pericolul” care pândește viitorul justiției europene în cazul în care în funcția de procuror-șef european va fi numită fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi.

De subliniat, că în discuțiile cu oficialii europeni, Tudorel Toader neagă că ar fi destituit-o el pe Kovesi de la conducerea DNA, decretul fiind semnat de președintele Klaus Iohannis, ceea ce înseamnă că decizia nu îi poate fi imputată. În scrisoare însă încearcă să explice că totuși decizia i-a aparținut, dar nu a făcut altceva decât să se supună deciziilor Curții Constituționale care a constat un conflict de natură constituțională între Ministerul Justiției și Președintele României.

Scrisoarea lui Tudorel Toader către miniștrii Justiției din UE:

„Stimate domnule ministru,

În contextul discuțiilor privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal și în subsidiar, un conflict de constituționalitatea dintre Guvernul României și Președintele României, generată de refuzul Președintelui României de a pune în aplicare cererea de concediere a Procurorului șef al Departamentului Național Anticorupție, vă rog să îmi permiteți să prezint mai jos câteva aspecte incluse în Decizia Curții Constituționale nr. 358/30 mai 2018, publicată în Jurnalul Oficial nr. 473 din 7 iunie 2018.

Prin Decizia nr. 358/2018, Curtea Constituțională a luat act de existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a pune în practică propunerea de concediere a șefului Procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, Curtea a decis ca Președintele României să emită decretul privind demiterea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

În considerente, Curtea a recunoscut, printre alte aspecte, faptul că „dacă în cazul numirii în funcție de conducere, ministrul justiției are o largă marjă de apreciere, în timp ce Președintele României are o marjă limitată, în cazul de revocare, ministrul de justiție are o marjă minimă de apreciere, întrucât limitele impuse de lege sunt extrem de stricte și, în aceste condiții, Președintele României nu poate decât să se opună dreptului său de a verifica legalitatea propunerii , și poate refuza aceasta numai dacă propunerea nu este conformă cu legea, caz în care procedura va înceta. Desigur, niciun text constituțional nu se opune existenței consultărilor între cele două autorități publice în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) și articolul 80 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituție, dar având în vedere că întreaga procedură se desfășoară în timp ce puterea discreționară / marja de apreciere a ministrului justiției – ministrul care joacă un rol central în procedură – este minim, puterea discreționară a președintelui nu poate fi recunoscută în nici un fel. Prin urmare, Președintele României are o singură competență legată de această procedură, limitată la verificarea condițiilor de legalitate a procedurii „.

Mai mult, Curtea a recunoscut de asemenea că Președintele României nu își poate exercita puterile legale într-un sens care ar afecta textul constituțional. De aceea, competența sa este de a controla legalitatea măsurii, și anume propunerea de revocare, deoarece nu poate invoca aspecte legate de oportunitatea propunerii sau nu poate efectua o evaluare a activității procurorului șef / procurorului general, după cum este cazul. Prin urmare, puterea de decizie a președintelui României se limitează la condițiile de legalitate ale propunerii de revocare depuse.

Menționăm că înainte, prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constituțională a declarat că „există un conflict juridic de natură constituțională care există între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție să își asume competența de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 13/2017, în timp ce încalcă competențele constituționale ale Guvernului și ale Parlamentului, prevăzute la art. 115, par. (4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute la art. 146, litera d din Constituție.

În acest context, Curtea a recunoscut că prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a acționat ultra vires și a preluat o competență pe care nu o are – controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalității și oportunității acestuia, care au afectat buna funcționare a unei autorități.

Mai mult decât atât, în ceea ce privește Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, comportamentul compatibil cu Constituția apare (…), și anume exercitarea competențelor stabilite prin lege în conformitate cu dispozițiile constituționale privind separarea puterilor de stat și, prin urmare, abținerea de la orice acțiune care ar putea avea drept efect subrogarea în competențele unei alte instituții publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de urmărire penală în ceea ce privește legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor .

În ultimele săptămâni, a avut loc o discuție importantă pe plan internațional despre o serie de protocoale semnate între serviciul de informații al României, SRI și diverse instituții din sistemul justiției. Dezvăluirea acestor protocoale anterioare secretului l-a făcut pe prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, să declare:

Climatul necesar reformei s-a deteriorat datorită protocoalelor secrete dintre procuratură și serviciile de informații. Solicit autorităților române să efectueze investigații complete și imparțiale cu privire la această problemă. Românii merită o ordine de aplicare a legii cu toate autoritățile supravegheate în mod corespunzător și o independență judiciară deplină.

Protocoalele, de când au fost declarate neconstituționale, aduc aminte de amestecul politicului, de Securitate și de aplicarea legilor atât de cunoscută în țara noastră în perioada regimului comunist. Printre semnatarii acestor pacte secrete si antidemocratice a fost Laura Codruta Kovesi”.

Scrisoarea PSD către Parlamentul European

Parlamentarii europeni au primit un email semnat de Emilian Pavel, europarlamentar PSD, care abundă de informații denaturate referitoare la Laura Codruța Kovesi, scopul fiind același: blocarea numirii acesteia la șefia Parchetului european.

Emailul a fost semnalat pe Facebook de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.

Cele mai importante puncte din mesajul europarlamentarului PSD:

”Kovesi este investigată în acest moment în nu mai puțin de 18 dosare penale (…) Acuzațiile care îi sunt aduse doamnei Kovesi merg de la intimidarea judecătorilor, procurorilor, martorilor, avocaților până la obținerea de denunțuri forțate, fabricarea de jumătăți de adevăruri și fapte și chiar și corupție”;

Acuzațiile aduse doamnei Kovesi sunt de la intimidarea judecătorilor, a procurorilor, a martorilor și a avocaților, până la obținerea de denunțuri prin amenințare, la fabricarea de jumătăți de adevăruri și de fapte, și chiar până la corupție.

Doamna Kovesi a fost revocată de la conducerea DNA anul trecut, în urma unei decizii a Curții Constituționale, după o lungă serie de abuzuri comise de ea și de către procurorii din subordinea sa timp de șase ani. V-am transmis mai multe informații despre acest lucru într-un e-mail anterior.

Cred cu tărie că dacă doamna Kovesi va fi numită procuror-șef european ar exista un pericol ca aceste metode abuzive să fie aplicate la nivel european. Aceste metode, repet, includ intimidarea judecătorilor, a procurorilor, a martorilor și a avocaților, fabricarea de jumătăți de adevăruri și de fapte și chiar corupție. În prea multe cazuri, acuzațiile ei sau ale procurorilor din subordinea sa au fost respinse de instanțe pe motiv de fapte inexistente.

Doamna Kovesi și-a creat imaginea unui cruciat al justiției și, chiar mai periculos decât atât, a unei persoane fără de care justiția nu este posibilă.

În calitate de deputat în Parlamentul European, regret că nu pot susține un român pentru a fi primul șef al Parchetului European, dar dacă nu v-aș prezenta aceste fapte, aș contribui la perpetuarea de minciuni, ceea ce știu că ar afecta UE în cazul în care această persoană ar fi numită.

”În ultimii ani, doamna Kovesi și-a fabricat o inteligentă campanie media, care a inclus, pe de o parte, amânarea trimiterii în judecată pentru acuzații de corupție a celor care o promovau (și care s-au dovedit a fi vinovați, fiind condamnați de instanțe după plecarea ei de la DNA), cât și formularea de acuzații false împotriva celor care nu au sprijinit-o (și care, recent, s-au dovedit a fi nevinovați)”.

Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe primul loc în selecția pentru postul de procuror european realizată de un Comitet special de selecție, care a trimis lista scurtă de trei nume la Parlamentul European și Consiliul UE, instituțiile care urmează să aleagă câștigătorul competiției.

Reacția lui Tudorel Toader, autorul revocării Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA, a fost una negativă: el a susținut că membrii comitetului de selecție nu cunosc abuzurile pe care aceasta le-a comis în România și a anunțat că va trimite fiecărui ministru de justiție din UE decizia CCR privind demiterea acesteia din funcția de șefă a DNA.

În ciuda opoziției majorității PSD-ALDE, mai mulți oficiali din Germania și Austria au anunțat că țările lor o vor susține pe Kovesi pentru a conduce Parchetul european, o instituție nou-creată la nivelul UE, care va putea instrumenta dosarele cu mari fraude cu fonduri europene și/sau cu caracter transfrontalier. Fraudele mari sunt considerate de peste 100.000 de euro, însă, în cazuri specifice, Camera permanentă competentă din cadrul EPPO va decide dacă un caz cu prejudiciu mai mic va fi preluat de Parchetul european în funcție de gravitatea sau complexitatea lui.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22