Pe aceeași temă
După ședința liderilor Coaliției, desfășurată chiar într-o pauză a dezbaterilor din Comisia Juridică a deputaților, la care au participat Nicolae Ciucă, Rareș Bogdan, Iulian Dumitrescu, Dan Motreanu, Lucian Bode, Cătălin Predoiu, Marcel Ciolacu, Mihai Tudose, Alfred Simonis, Paul Stănescu, Gabriela Firea, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, s-a decis eliminarea modificărilor din Senat și revenirea la formula adoptată de Guvern, fără prag la abuzul în serviciu și fără modificarea prevederilor referitoare la interceptări.
„Supun la vot eliminarea tuturor amendamentelor votate în Senat. Un vot împotrivă, două abţineri. Cu majoritate au fost eliminate toate amendamentele. Patru abţineri şi este adoptată forma venită de la Guvern. Toate amendamentele adoptate astăzi sunt retrase către coaliţie. Coaliţia de guvernare îşi retrage toate amendamentele depuse şi vom vota eliminarea tuturor amendamentele la Senat, inclusiv acel prag stabilit. Adoptat cu două abţineri şi propun un raport de adoptare pentru forma venită de la Guvern, cu amendamentele respinse sau eliminate votate astăzi. Adoptat cu patru abţineri. Pentru infracţiunea de abuz în serviciu nu mai există prag. A fost eliminat amendamentul votat la Senat, pentru că aceasta era problema societăţii civile. Aşa că am respectat solicitarea”, a declarat Laura Vicol (PSD), în şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.
Preşedintele Comisiei juridice, Laura Vicol, a supus la vot varianta venită de la Guvern a proiectului, spunând că s-au înregistrat doar patru abţineri. „A fost adoptată forma venită de la Guvern şi urmează să se pronunţe Senatul”, a afirmat Vicol.
„S-a considerat că forma venită de la Guvern este cea mai bună. Am fost sunată de absolut toţi reprezentanţii Guvernului care au solicitat să rămână în vigoare forma venită de la Guvern”, a explicat Laura Vicol, după şedinţa Comisiei juridice a Camerei.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FSilviuDeheleanOradea%2Fvideos%2F768536808235364%2F&show_text=0&width=560" width="560" height="315" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share" allowFullScreen="true"></iframe>
USR sesizează posibilitatea declarării neconstituționalității
USR a avertizat că o asemenea manieră de a proceda va duce la declararea ca neconstituționale a modificărilor. „Mi se pare inacceptabil că se aruncă în derizoriu un proiect foarte important. Parlamentul arată o incompetență crasă. (...). Am muncit ca proștii până la ora asta", a spus Stelian Ion.
El a precizat că amendamentele adoptate de Senat nu pot fi eliminate.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat, marți, cu voturile coaliției PSD-PNL-UDMR, proiectele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în forma transmisă de Guvern Parlamentului, prin care se permitea ca interceptările să fie folosite în dosare de corupție și fără niciun prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
Acest vot a venit la doar câteva zeci de minute după ce aceiași deputați ai coaliției eliminaseră corupția dintre infracțiunile pentru care sunt permise interceptările. Răsturnarea de situație s-a produs după o pauză de câteva minute, în care președinta comisiei, Laura Vicol (PSD), a fost chemată în birou pentru „o urgență”. La revenirea în comisie ea a anunțat schimbarea poziției coaliției.
Noile voturi au fost date fără dezbateri, printr-o procedură fără precedent, despre care deputații USR au avertizat că este neconstituțională:
„Pentru ambele proiecte, Vicol a supus la vot eliminarea în bloc a tot ceea ce a adoptat Senatul, ca primă cameră sesizată cu aceste proiecte. Or, procedural, Camera Deputaților trebuie să pornească de la forma adoptată de Senat, la care poate adopta amendamente”, au explicat reprezentanții USR. Laura Vicol nu a ținut cont de aceste observații: a supus la vot în bloc eliminarea a tot ceea ce a adoptat Senatul și adoptarea tot în bloc a proiectelor așa cum au ajuns ele de la Guvern la Senat. Deputații coaliției s-au conformat, au votat cu majoritate ce a anunțat Vicol, iar ședința a fost declarată închisă, în ciuda protestelor USR.
„Se face o alba-neagra de nu mai înțelege nimeni nimic. E jalon în PNRR, depind miliarde de euro de acest proiect. Noi ca țară și mai ales Guvernul și premierul arată o lipsă de profesionalism crasă.
Ar trebui să luăm o pauză. Nu e un capăt de țară că discutăm poate mâine, poimâine sau săptămâna viitoare.
Dacă lucrăm pe genunchi sunt șanse foarte mari să se comită greșeli”, a declarat Stelian Ion.
Reprezentanții USR explică faptul că nu se pot elimina în Comisia juridică din Camera Deputaților amendamentele adoptate în Senat, ci trebuie formulate noi amendamente în forma propusă de Ministerul Justiției.
Marți, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, condusă de Laura Vicol, fuseseră eliminate infracțiunile de corupție de dintre infracțiunile pentru care pot fi folosite înregistrările realizate de serviciile de informații pe baza mandatelor de siguranță națională în procesul penal.
Ministerul Justiției propunea, în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție.
Inițial, la dezbaterile din Comisia juridică, deputații PSD și PNL au preluat amendamentul Ministerului Justiției, din care au eliminat faptele de corupție.
Deputații USR au cerut reprezentantului Ministerului Justiției prezent la ședință să precizeze dacă Ministerul își mai menține amendamentul în forma inițială. Reprezentantul Ministerului a răspuns că lasă la latitudinea Parlamentului.
Supus la vot, amendamentul susținut de coaliția de guvernare a trecut la un singur vot. La articolul 139 din Codul de Procedură Penală, Coaliția a adoptat următorul amendament, pe care ulterior avea să-l modifice revenind la forma înaintată de Ministerul Justiției
„Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal sau atunci când sunt îndeplinite cumulativ umătoarele condiţii: Dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal sau de legi speciale a unei infracţiuni de trafic de droguri, a unei infracţiuni la regimul privind substanţelor dopante, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, în infracţiuni privind nerespectare regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi materialelor explozive şi a precursorilor de explozivi restricţionaţi, de trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălarea a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, a unei infracţiuni care se săvârşeşte prin sisteme infromatice sau mijloace de comunicare electronică, contra partimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal sau în cazul oricărei infracţiuni contra persoanei prevăzută de Codul penal sau alte infracţiuni prin care s-a pus în pericol ori, după caz, a fost afectată sănătatea, integritatea corporală sau viaţa unei persoane.”
Silviu Dehelean, deputat USR, a spus că „această modificare este mai gravă decât pragul de 250.000 de lei la abuzul în serviciu. Scoaterea înregistrărilor va împiedica practic instrumentarea oricărui caz de corupție. Practic, PSD, PNL și UDMR dau liber la corupție în întreg aparatul administrativ”.
„USR va sesiza Curtea Constituțională cele două proiecte de lege prin care Coaliția PSD-PNL-UDMR mutilează Codurile penale mai rău decât au făcut-o Dragnea-Iordache et co.”, susține USR într-un comunicat dat publicității.
Un parlamentar USR a precizat în timpul şedinţei că, potrivit regulamentului Camerei Deputaţilor, orice parlamentar are obligaţia să facă cunoscut orice interes personal care ar putea influenţa acţiunile lor publice, inclusiv votul, pe scoaterea înregistrărilor pe evaziune fiscală şi corupţie. ”Avem informaţii că soţul unui membru din biroul acestei comisii are un dosar de evaziune fiscală şi grup criminal infracţional, cu termen în 3 iunie, anul acesta, la Tribunalul Bucureşti”, a spus reprezentantul USR, precizând că acest lucru ar trebui adus la cunoştinţa cetăţenilor, chiar dacă s-a votat acest amendament, potrivit News.ro.
Context
Înainte de ședința Comisiei Juridice, liderii coaliției au avut o întâlnire, la Parlament, în care au stabilit inițial să susțină noul prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu, propus după votul din Senat de Ministerul Justiției.
După ședință, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că susţine varianta Ministerului Justiţiei pentru pragul la abuz în serviciu, aceasta fiind susţinută şi de premierul Nicolae Ciucă. Cu o zi în urmă, ministrul Cătălin Predoiu a participat la ședințele de grup de la PSD și PNL unde le-a prezentat parlamentarilor puterii date despre infracțiunea de abuz în serviciu.
După întâlnire, liberalii au sugerat că ar putea propune un prag de 6.000 de lei, adică două salarii minime. Introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu a fost cerută de Curtea Constituțională. Potrivit deciziilor CCR, care sunt obligatorii, pragul nu poate fi unul derizoriu.
Însă deputații din Comisia Juridică de la Putere și din Opoziție au votat modificările la Codul Penal în forma transmisă de Ministerul Justiției. Astfel, a fost eliminat pragul de 250.000 de lei, și nu a mai fost introdus niciun prag ceea ce ar putea face ca legea să fie neconstituțională. La dezbaterile din Comisie nu a participat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Referitor la scoaterea corupției de sub mandatele SRI, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor decisese inițial modificarea Codului de procedură penală în privinţa infracţiunilor în care pot fi folosite înregistrările ca mijloc de probă, deputaţii USR acuzând că a fost exclusă utilizarea acestui instrument în cazul infracţiunilor de corupţie şi asimilate corupţiei.
În Coaliție s-a decis, în urmă cu 10 zile, ca mandatele de siguranță națională, așa cum sunt definite de noul Cod Penal elaborat de Ministerul Justiției, să fie acordat doar pentru fapte care vizează siguranța națională, pentru crimă organizată și infracțiuni asociate și pentru fapte care lezează viața. Faptele de corupție nu mai erau vizate de posibilitatea urmăririi pe mandate de siguranță națională, pentru că, așa cum au discutat liderii Coaliției, s-ar fi realizat o întoarcere la trecut, adică la perioada în care exista o colaborare strânsă între SRI și DNA, în regimul Băsescu. În plus a existat și o decizie a CCR care limita dreptul serviciilor de efectua înregistrări care să poată fi utilizate în cadrul dosarelor de corupție.
Parlamentarii PNL și PSD au votat în Comisia Juridică un amendament prin care SRI era scos din procesele de corupție și „infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE”:
„Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal sau atunci când sunt îndeplinite cumulativ umătoarele condiţii: Dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal sau de legi speciale a unei infracţiuni de trafic de droguri, a unei infracţiuni la regimul privind substanţelor dopante, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, în infracţiuni privind nerespectare regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi materialelor explozive şi a precursorilor de explozivi restricţionaţi, de trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălarea a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, a unei infracţiuni care se săvârşeşte prin sisteme infromatice sau mijloace de comunicare electronică, contra partimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal sau în cazul oricărei infracţiuni contra persoanei prevăzută de Codul penal sau alte infracţiuni prin care s-a pus în pericol ori, după caz, a fost afectată sănătatea, integritatea corporală sau viaţa unei persoane.”
