Pe aceeași temă
Intalnirea a avut loc in prima zi a sesiunii parlamentare extraordinare, in care deputatii urmeaza sa voteze legea off-shore. Acest act normativ are o importanta covarsitoare pentru viitorul energetic al Romaniei, in conditiile in care stabileste ce beneficii ii vor reveni, de fapt, tarii noastre de pe urma extragerii celor aproape 200 de miliarde de metri cubi de gaz din Marea Neagra, scrie Ziare.com.
Din comunicatul Guvernului Romaniei reiese ca discutiile dintre Viorel Stefan si Maros Sefcovic pe tema gazelor din Marea Neagra au avut un caracter pur formal. Mai exact, potrivit documentului citat, Viorel Stefan ar fi prezentat "obiectivele si prioritatile Romaniei in domeniul energetic" si ar fi spus:
"Reafirmam angajamentul Romanei in ceea ce priveste realizarea proiectului BRUA, ale carui lucrari au inceput luna trecuta. Vom avea in continuare un dialog deschis cu privire la acest proiect si nu vom incuraja abordarile divergente facute publice in ultimele zile. De asemenea, proiectul Legii privind derularea operatiunilor petroliere pe mare (offshore) este prioritara pe agenda Parlamentului Romaniei, intrucat dorim sa asiguram un cadru stimulativ pentru investitiile in acest domeniu".
Cu alte cuvinte, nimic concret despre modul in care vor fi extrase gazele din Marea Neagra si interesele Romaniei in aceasta chestiune!
La randul sau, comisarul Maros Sefcovic, care este si vicepresedinte al Comisiei Europene, s-a multumit sa declare ca, "in acest context, Romania poate deveni un actor foarte important pe piata gazelor", potrivit comunicatului Guvernului.
"Poate deveni", nu "va deveni" cu siguranta, deoarece Romania nu si-a dezvoltat infrastructura necesara exportului gazelor din Marea Neagra, desi stie oficial despre existenta lor inca din 2012. In aceste conditii, Romania va fi, cel mai probabil, nevoita sa exporte gazele prin Ungaria.
Iar la acest moment Ungaria si Comisia Europeana nu se prea inteleg cu privire la modul in care ar trebui valorificate gazele din Marea Neagra, prin intermediul conductei BRUA (Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria) . Mai exact, CE considera ca BRUA ar trebui construita integral, pana in Austria.
Acest lucru i-ar folosi Romaniei pentru ca ar contecta-o la o piata de gaze construita dupa principii sanatoase, care la noi nu exista. Iar asta ar putea sta la baza evolutiei propriei noastre piete de gaze.
Ungaria, in schimb, vrea ca BRUA sa devina BRU si sa se opreasca pe teritoriul sau. Budapesta ar castiga astfel, deoarece doar prin infrastructura maghiara ar ajunge gazele din Marea Neagra in tarile Europei Centrale si de Est. Romaniei, insa, nu prea i-ar folosi.
Desi Exxon si OMV Petrom au anuntat inca din 2012 ca au gasit rezerve uriase de gaz in Marea Neagra, Romania a initiat abia in toamna anului trecut, in timpul Guvernului Tudose, un proiect de lege care sa stabileasca in ce conditii vor putea fi extrase resursele.
Proiectul respectiv, adoptat de senatori pe data de 12 decembrie 2017, le ofera societatilor care vor face exploatarea zacamintelor de gaze off-shore (pe mare) avantaje importante, pe care exploatatorii on-shore (de pe tarm) nu le au. In plus, aceste avantaje ar putea vaduvi bugetul de stat de sume importante.
Mai exact, in baza prevederilor OG 6/2013 si OG 7/2013 (modificata consistent in iunie 2018), societatile de exploatare trebuie sa-i plateasca statului roman nu doar redevente, ci si impozite pe veniturile suplimentare, obtinute in urma dereglementarii pietei romanesti de gaze.
Nivelul acestor impozite depinde pretul de vanzare a gazului. Poate ajunge, insa, pana la 80% din venitul obtinut de exploatator din vanzarea gazului, in cazul in care acesta obtine un pret mai mare de 85 lei/Mwh (uniate de masura echivalenta cu 94 metri cubi).
Daca aceste impozite li s-ar aplica si societatilor care urmeaza sa exploateze off-shore gazele din Marea Neagra, Romania ar putea castiga miliarde de dolari, mai ales in situatia in care pretul gazelor este in crestere. Din pacate, in forma votata de senatori, legea off-shore nu-i permite statului sa incaseze acesti bani de la exploatatori.
analiza integrală, pe ziare.com