Pe aceeași temă
Comisia de Cod electoral a finalizat, joi, proiectul de lege privind partidele politice, stabilind ca un partid se poate infiinta doar cu trei membri. Comisia a finalizat si proiectele privind alegerile locale si finantarea partidelor. Proiectul de lege va fi trimis luni la Senat pentru a intra in dezbatere la comisie si in plen, apoi va ajunge la Camera Deputatilor, relateaza ziare.com
"Cetatenii se pot asocia cate trei si pot candida", a precizat presedintele comisiei de Cod electoral,Valeriu Zgonea, dupa sedinta.
Comisia a stabilit ca partidele vor putea fi inregistrate la Tribunalul Bucuresti si a precizat conditiile in care se face radierea partidelor. "Radirea se face pe cateva masuri luate de catre comisie cu doar un vot impotriva: trebuie sa candidezi in doua alegeri consecutive, la alegerile locale trebuie sa depui liste incomplete (...) in minimum 75 din localitati, la alegerile parlamentare fie depui o lista completa intr-un judet, fie o lista incompleta in trei judete. Scopul unui partid politic este acela de a castiga alegerile, diferit de scopul unei organizatii neguvernamantale. Aici, la partide, exista obligatia sa candidezi, sa faci campanie electorala si sa castigi voturi ca sa poti sa intri in Consiliul local", a explicat Zgonea.
Finantarea partidelor politice
Comisia de Cod Electoral a votat un nou proiect de finanţare a partidelor, în noua lege fiind incluse împrumuturile pe care persoanele fizice şi juridice le pot acorda partidelor politice şi alianţelor electorale, dar şi decontarea de la stat a campaniei electorale, dacă partidele sau alianţele obţin peste 3% în alegeri, relateaza Gandul.
Limitele impuse pentru contribuţii/cheltuieli sunt de 60 de salarii minime brute pentru fiecare candidat la postul de senator sau deputat, la care se pot adăuga 10 de la partid. În condiţiile în care numărul parlamentarilor ar fi de 400, practic partidele, dacă obţin peste 3%, şi-ar putea deconta în jur de 6,5 milioane de euro în campanie. În cazul alegerilor prezidenţiale, suma poate ajunge la 4,5 milioane de euro.
Imprumuturile sunt acceptate, dar trebuie declarate dacă acestea depăşesc 100 de salarii minime brute, restul intrând în categoria celor confidenţiale în cazul cărora este obligatorie declararea sumei totale. Partidele au primit dreptul de a vinde bilete şi de obţine venituri din diferenţa de curs valutar.
O nouă sursă de finanţare a partidelor politice o va constitui împrumuturile în bani de la persoanele fizice şi juridice. În schimb, în timpul campaniilor electorale contribuţiile, pot fi depuse de către candidaţi sau mandatarul financiar numai din donaţii ale persoanelor fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii bancare: ”Împrumuturi în bani de la persoanele fizice şi juridice. Partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente de predare – primire , în contract prevăzându-se modul şi termenul de restituire al acestora. Împrumuturile care au o valoare mai mare de 100 de salarii de bază minime brute pe ţară se supun condiţiilor de publicitate.
Acordarea de împrumuturi de către partidele politice, alianţele politice sau electorale şi candidaţii independenţi către persoanele fizice este interzisă. Partidele politice au obligaţia de a publica în MO până la 30 aprilie a anului următor, cuantumul total al veniturilor din cotizaţii obţinute în anul fiscal precedent, precum şi lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte zece salarii minime brute pe ţară”, se arată în noul proiect privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
La articolul 38 al legii se prevede că în ”cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră şi Senat, AEP rambursează partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale, în cazul în care partidul, alianţa politică a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate”.
Dacă un partid nu a obţinut minim 3%, ”AEP rambursează numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale în care acesta a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate”. Cheltuielile nu pot depăşi nivelul contribuţiilor şi au limite de 60 de salarii minine brute pentru fiecare candidat la funcţia de senator sau deputat, la care se adaugă 10 de la partid. În cazul alegerilor prezidenţiale, limita este de 20.000 de salarii minime brute.
Situatia banilor obtinuti din imprumuturi
”Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la 1 ianuarie a anului respectiv.Valoarea totală a sumelor de bani care fac obiectul împrumuturilor acordate partidelor politice cu titlu de împrumut de către persoanele juridice controlate direct sau indirect de o altă persoană ori de un grup de persoane fizice sau juridice nu poate depăşi limitele prevăzute la 1 – 3. Donaţiile în bani a căror valoare depăşeşte zece salarii de bază minime brute pe ţară se vor efectua numai prin conturi bancare”, se arată în proiectul votat în Comisia de cod electoral.
De asemenea, ”partidele politice au obligaţia de a publica în MO, partea I, lista persoanelor fizice şi juridice care au făcut în anul fiscal precedent donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, lista persoanelor fizice şi juridice care au acord împrumuturi a căror valoare depăşeşte 100 de salarii de bază minime brute pe ţară, precum şi suma totală a donaţiilor confidenţiale, respectiv suma totală a împrumuturilor cu o valoare de sub 100 salarii de bază minime pe ţară primite, până la data de 30 aprilie a anului următor”
Modalitati de adunare a banilor
Partidele pot face rost de bani prin vânzarea de bilete, taxe de participare sau alte asemenea la acţiuni culturale, sportive şi distractive precum şi la întruniri şi seminarii cu tematică politică, economică, socială. Prin vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului, prin servicii oferite de către membrii partidului pentru organizarea evenimentelor ( de vânzare a biletelor), prin emiterea carnetelor /legitimaţiilor de membru al partidului politic si prin dobânzi bancare şi diferenţe de curs valutar.
Materialele care pot fi impartite in campaniile electorale
În campaniile electorale pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe electorale cu dimensiunile de 50 cm / 30 cm, material de propaganda electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală, publicitatea în presa scrisă, materialele de propaganda electorală online, broşuri, pliante şi alte materiale tipărite.
Pe ce se duc banii în campanie
Bani partidelor pot fi platiti maxim 40% propaganda electorală radio, tv, maxim 30% pe propagandă online, maxim 30% pe cheltuieli sociologice, maxim 20% pe afişe electorale, maxim 50% pe broşuri, pliante, alte materiale si maxim 30% cheltuieli pentru închiere spaţii şi echipamente
Sefii de Consilii Judetene vor fi alesi prin votul secret al consilierilor judeteni
Comisia de Cod electoral a stabilit ca presedintii consiilor judetene vor fi alesi indirect prin vot secret al consilierilor judeteni, cu majoritate simpla. O alta prevedere a proiectului de lege este ca primarii vor fi alesi intr-un singur tur, ca si in prezent, relateaza Hotnews.
Proiectul prevede ca presedintii consiliilor judetene, dar si vicepresedintii si viceprimarii sa fie alesi in mod indirect, prin vot secret de consiliul judetean, cu majoritate simpla. Acestia pot fi demisi, insa, la initiativa a cel putin o treime din numarul consilierilor judeteni, cu majoritate calificata, adica voturile a doua treimi din numarul total, si motivat.
Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat ca, astfel, se revine la prevederile legale din 2004. Toate candidaturile vor trebui sa fie insotite de liste de sustinatori de minimum 1% din numarul total al alegatorilor, dar nu mai putin de 100 de sustinatori pentru comune, 500 pentru orase de rangul 2 si 3 si 1000 de sustinatori pentru municipii si pentru Bucuresti.
Comisia a mai stabilit ca toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este in prezent, precum si implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetatenilor cu drept de vot si introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si a votului.
Presedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat ca procesul electoral in sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatica va fi coordonata de STS, care asigura transferul de date intre sectiile de vot, birourile electorale judetene si Biroul Electoral Central.
Membrii comisiei au mai stabilit ca, in cazul in care consilierii parasesc partidele pe listele carora au candidat, prefectii sa fie cei care vor constata incetarea mandatului si nu prin votul consilierilor, cum era pana acum. Acest act normativ se va numi legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale si de modificare a legii administratiei locale si a statutului alesilor locali.
