Pe aceeași temă
Comisia remarcă faptul că problemele constatate în avizul din 2018 privind reforma legislativă, fie au rămas neschimbate, fie s-au agravat, potrivit documentului citat, consultat de ziare.com.
”Cel mai îngrijorător, guvernul continuă să promoveze modificări legislative prin ordonanțe de urgență”, spun experții comisiei, care constată că legislația prin OUG a devenit o rutină în ciuda caracterului excepțional conferit ordonanțelor de urgență prin Constituție.
Ei critică și faptul că norme fundamentale ale funcționării instituțiilor cheie ale statului de drept se schimbă prea des, fără pregătire a implementării lor și fără dezbatere publică ”ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatului și a motivelor reale care stau la baza unor dintre aceste schimbări”.
Comisia reclamă și faptul că ”textele juridice nu sunt clare” și că această practică ”slăbește controlul extern asupra guvernului”, ceea ce ”contravine principiului separării puterilor și perturbă securitatea juridică”.
De asemenea, Comisia de la Veneția invită autoritățile să limiteze drastic utilizarea ordonanțelor de urgență și să facă modificările la legile justiției ”printr-o procedură legislativă normală”.
Cât privește secția specială de anchetare a magistraților, experții comisiei spun că motivele înființării ei rămân neclare și remarcă faptul că numirea șefilor acestei secții a eliminat, din procesul de luare a deciziilor, secția de procurori a CSM. La fel de neclar rămân și modul în care șefii acestei secții fac sau nu obiectul controlului ierarhic al procurorului general, mai spun experții comisiei.
"Aceasta poate consolida opinia unora potrivit căreia adevăratul motiv al reformei instituționale este acela de a schimba cursul anchetelor penale în unele cauze de notorietate", explica expertii europeni.
Mai mult, ”întrucât secția nu ar fi în măsură să soluționeze în mod eficace toate cauzele care intră în sfera sa de competență, aceasta riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva coruției și a criminalității organizate”, se mai spune în documentul citat.
Cât privește numirile din parchete - DIICOT, DNA sau Parchetul General - Comisia remarcă rolul decisiv jucat în proces de ministrul justiției, fără a contrabalansa competențele președintelui României sau ale CSM.
"Se recomanda elaborarea unui sistem de numire care să confere Secției de procurori a CSM un rol cheie și proactiv în procesul de numire a candidaților în funcții inalte de conducere în cadrul sistemului Ministerului Public", este recomandarea Comisiei.
Draftul de aviz a fost trimis mai multor autorități din România și a fost realizat după ce o echipă de raportori ai comisiei a venit la sfârșitul lunii aprilie în România.
Delegația s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu Tudorel Toader și cu Augustin Lazăr - ministrul Justiției și procurorul general de la acea vreme - și cu procurori din CSM și judecători de la Curtea Supremă, precum și cu parlamentari și reprezentanți ai unor ONG-uri și asociații de magistrați.
