Comisia de la Veneția recomandă ca DNA și DIICOT să capete competențe în anchetarea magistraților

L. G. | 09.03.2022

Comisia de a Veneția a recomandat ca parchetele specializate în anchetarea faptelor de corupție, DNA și DIICOT, să capete competențe pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, scrie G4Media.

Pe aceeași temă

Într-un document transmis Guvernului pe 7 martie și consultat de G4Media.ro, un draft al opiniei care urmează să fie publicată, Comisia de la Veneția „regretă graba cu care controversata lege de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiției (SIIJ) a trecut de Parlament, ceea e înseamnă că legea a fost adoptată înainte ca un punct de vedere să poată fi elaborat de către Comisie”.

 

Suplimentar, Comisia de la Veneția solicită „reformarea urgentă” a mecanismului prin care cetățenii pot face sesizări penale împotriva judecătorilor și procurorilor.

 

Comisia de la Veneția recomandă Guvernului, în cazul în care legea este menținută în forma actuală, ca secția de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii să aibă o implicare mai puternică în procesul de selecție al procurorilor desemnați să investigheze infracțiunile comise de judecători și procurori, pentru a asigura o „procedură de selecție competitivă și criterii clare la numirea (și revocarea) procurorilor anume desemnați, o perioadă mai lungă de numire în funcție precum și posibilitatea atacării deciziilor de eliberare din funcție la încheierea mandatului”.

 

În analiza extinsă a legii, Comisia de la Veneția notează că ”legea nu prevede o procedură competitivă” de selecție a procurorilor care vor investiga magistrați. ”Este de așteptat ca numeroși procurori să îndeplinească criteriile de eligibilitate și este neclar cum vor fi selectați de către CSM procurorii propuși de Procurorul General. Acest lucru trebuie clarificat. În plus, numirea pentru o perioadă de patru ani este relativ scurtă pentru a garanta procurorilor suficientă independență, mai ales că este posibil ca acești procurori să investigheze cazuri complexe de infracțiuni comise, de pildă, de membri CSM implicați în procedura de selecție”.

 

Punctul de vedere transmis Guvernului este un așa numit ”Draft opinion”, pe baza observațiilor făcute de Jean Claude Scholsem (membru al Comisiei, Belgia), Hanna Suchocka (președintele Comisiei, Polonia), Kaarlo Tuori (membru, Finlanda) și Johan Hirschfeldt (expert, fost membru, Suedia).

Context

Proiectul de lege al Guvernului prin care este desființată Secția Specială a fost adoptat, pe 28 februarie, de Senat, cameră decizională, cu 86 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” și o abținere.

Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat, pe 21 februarie, de Camera Deputaţilor, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede proiectul.

Proiectul de lege menţionează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Conform actului normativ, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi "procurori anume desemnaţi".

Plenul şi-a însuşit modificarea adoptată de Comisia juridică a Senatului, la propunerea membrilor PNL, PSD şi UDMR din comisie, amendamentul adoptat de Camera Deputaţilor, astfel că magistraţii asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale vor fi eliminaţi din cuprinsul articolului care stabileşte că infracţiunile anumitor judecători şi procurori intră în competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Amendamentul adoptat de Senat prevede: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel şi de procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale”.

Amendamentele senatorilor USR şi AUR au fost toate respinse.

Curtea Constituțională a respins, miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizările USR și AUR referitoare la legea privind desființarea Secției speciale.

Legea va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Anterior, USR a cerut CCR să amâne decizia până după publicarea avizului Comisiei de la Veneţia.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22