Pe aceeași temă
Raportul de țară pe anul 2017 este deosebit de critic la adresa României, în ciuda creșterii economice record de anul trecut. „În absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică puternică a României riscă să creeze condițiile unei aterizări dure” se arată în Raport.
Vulnerabilitățile sunt date de faptul că boomul economic a fost generat de încurajarea consumului, în timp ce investițiile sunt neglijate. În plus, avântul economiei trebuia să fie o oportunitate pentru constituirea de rezerve fiscale și consolidarea economică pentru a rezista în condiții mai grele.
„Ireversibilitatea progresului în lupta împotriva corupției a fost recent pusă în pericol. Rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost în mare parte afectate de evenimentele din ultimul an. Reformele în curs ale legilor justiției riscă să dăuneze independenței judiciare și să desființeze progresele realizate în ultimii 10 ani. În plus, instituțiile judiciare și cadrul legal pentru combaterea infracțiunilor de corupție continuă să fie supuse unei presiuni intense” - scrie CE în raportul pentru Romania.
Oficialii europeni consideră că corupția persistă la toate nivelurile și rămâne un obstacol pentru a face afaceri, provocările cele mai mari ale mediului de afaceri fiind corupția și problemele de guvernanță în sectorul public.
In 2017, corupția și nepotismul au fost percepute ca fiind principalele obstacole in calea desfasurarii afacerilor in Romania, cu o proportie de 85% si, respectiv, 82% din intreprinderi, in conditiile in care media UE este de 37%, respectiv 38%.
In documentul Comisiei se mai arata ca 86% dintre companii cred ca mituirea si utilizarea relatiilor este adesea cel mai simplu mod de a obtine anumite servicii publice, reprezentand o crestere de 10 puncte procentuale fata de 2015, media UE fiind 60%.
In acelasi timp, 70% din companii considera ca singura calea de a reusi in afaceri este sa ai legaturi politice (o crestere de 22 puncte procentuale fata de 2015, media UE: 42%).
Rata inegalității și a sărăciei rămân ridicate iar unele reforme structurale au fost inversate în 2017, în timp ce altele s-au blocat. Necesitatea reformelor constă în transformarea României într-o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți rezistența economiei față de o eventuală recesiune la nivel european.
Referitor la sectorul financiar, acesta s-a consolidat pe parcursul anului 2017, dar unele segmente ale pieței trebuie monitorizate. De asemenea, sectorul bancar rămâne bine capitalizat, iar calitatea activelor sale se îmbunătățește. Cu toate acestea, inițiativele recurente justifică o monitorizare atentă.
România a înregistrat progrese limitate în abordarea recomandărilor specifice de țară din 2017. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește asigurarea implementării cadrului fiscal național și au fost progrese limitate în ceea ce privește consolidarea respectării și colectării fiscale. În schimb, s-au înregistrat unele progrese in combaterea muncii nedeclarate.
De asemenea nu s-au inregistrat progrese privind stabilirea unei metodologii dupa care sa se decida salariul minim si egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si femei. S-au înregistrat doar progrese limitate în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la educația de masă .
In sistemul de sanatate, s-au inregistrat progrese limitate privind trecerea la asistenta medicala in ambulatoriu si s-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste reducerea platilor neoficiale. S-au inregistrat progrese limitate in adoptarea legislatiei pentru a asigura un serviciu public profesional si independent si pentru a acorda prioritate investitiilor publice. In cele din urma, s-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste punerea in aplicare a strategiei nationale privind achizitiile publice, insa trebuie monitorizata in continuare durabilitatea masurilor si ireversibilitatea reformelor.
Cheltuielile publice ridicate nu se reflecta in infrastructura tarii. In ciuda ratelor relativ ridicate ale investitiilor publice, oferta de infrastructura este limitata, calitatea perceputa a infrastructurii fiind una dintre cele mai scazute din UE. Starea generala si rezistenta infrastructurii rutiere si feroviare raman slabe, iar reforma sectorului transporturilor progreseaza foarte lent.
Infrastructura de alimentare cu apa, gestionarea deseurilor si infrastructura energetica raman deficitare. Eficienta companiilor de stat nu se imbunatateste, iar cadrul de guvernanta corporativa este slabit. Investitiile publice se caracterizeaza printr-o eficienta scazuta, in special in ceea ce priveste pregatirea si prioritizarea proiectelor si achizitiile publice. Companiile considera ca investitiile in infrastructura reprezinta o prioritate majora pentru cheltuielile publice.
Prin Raportul de tara, Comisia Europeana face o evaluare a situatiei din fiecare stat membru UE oferind o baza pentru implicarea tuturor partilor interesate. Mai departe, Consiliul Uniunii Europene (ministri din statele membre) vor discuta rapoartele de tara cu tot cu analizele aprofundate. De asemenea, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre cu privire la rapoartele de tara.
