Pe aceeași temă
UE va suporta cu zece procente mai mult din finanţarea proiectelor de dezvoltare regională din Grecia, Irlanda, Portugalia, România, Letonia şi Ungaria pentru redresarea acestora, au decis ieri eurodeputaţii. Cele şase guverne vor avea de susţinut un efort semnificativ mai mult la cofinanţarea proiectelor europene, scrie Adevarul. Beneficiarii priectelor vor avea de suportat acelaşi procent din finanţare ca şi până acum. În total, ajutorul este estimat la 2.200 de milioane de euro. Noul Plan Marshall aduce Romaniei 714.000.000 euro.
Comisia Europeană a propus în vara acestui an o măsură excepţională prin care „să injecteze bani" în economiile a şase state care vor contribui, din 2012, din bugetele naţionale, cu doar 5% din finanţarea proiectelor europene, faţă de 15% cât trebuie să aloce în prezent.
Comisia Europeană a numit măsura „un Plan Marshall" de relansare economică pentru ţările care se confruntă cu dificultăţi de lichidităţi şi care beneficiază de asistenţă financiară din partea UE. Aprobarea acestei propuneri înseamnă pentru România alte 714 milioane de euro care pot fi folosite imediat din fonduri europene, şi nu din bugetul naţional. Primele efecte aşteptate ale noii scheme de finanţare a UE sunt deblocarea unor proiecte şi reducerea deficitelor.
Preşedintele Comisiei Europene a transmis ieri, după vot, că această măsură este un pas important în „recuperarea Europei". „Această măsură arată solidaritate şi suportul pentru ţările care trebuie să aplice programe dureroase de austeritate şi, prin urmare, nu mai au resurse să investească în creştere şi în joburi", a spus Barroso, citat de Mediafax.
Bucureştiul încă nu ştie pe ce va cere banii
Ministerul Afacerilor Europene încă nu a stabilit lista cu proiecte ce se vor bucura de această facilitate, dar a precizat că până pe 10 decembrie va trimite Comisiei Europene cererea pentru România.
Cel mai important avantaj, din perspectiva Ministerului Afacerilor Europene, este faptul că măsura se aplică retroactiv, adică de finanţarea de 95% se poate aplica pe programele din perioada 2010 - 2012. Depunerea cererilor se încheie în mai anul viitor, iar facilitatea va deveni operaţională cel mai probabil în ianuarie, relateaza Adevarul.
Tradus în rata de absorbţie, România ar urma să înregistreze o creştere de 25%, ceea ce este semnificativ având în vedere că are cea mai slabă performanţă din UE. (Ovidiu Nahoi)
Bruxelles-ul ştie exact ce vrea
Investiţii, competitivitate, locuri de muncă - acestea sunt domeniile în care autorii acestei propuneri vor să dirijeze banii suplimentari. Când aşteaptă Bruxelles-ul aplicaţiile statelor membre pe această măsură? „Şi asta cât de repede se poate", au declarat, pentru „Adevărul Europa", reprezentanţii cabinetului comisarului pentru politică regională Johannes Hahn.
Ei au explicat faptul că beneficiul acestei măsuri constă în faptul că proiecte care stăteau până acum blocate din lipsa resurselor bugetare sau care nu mai primeau finanţare vor putea fi făcute. Dacă Bucureştiul transmite că e prematur să ştim ce priorităţi avem şi pe ce vom cere bani mai mulţi, Bruxelles-ul ştie exact şi ce vrea de la „aplicaţiile statelor membre": acele proiecte care generează joburi, inovare, competitivate.
„Sigur, ştim că România are nevoie de infrastructură tradiţională - feroviară, rutieră, locală -, dar trebuie să investească în companiile mici şi mijlocii, în acele locuri care creează joburi şi creştere. Avem 23 de milioane de IMM-uri în EU şi 23 de milioane de şomeri. Dacă fiecare mică afacere ar reuşi să angajeze doar un om, lucrurile ar sta altfel", au explicat experţii CE.
