Pe aceeași temă
Ministerului Agriculturii i s-a cerut în mod oficial să revizuiască datele privind recoltele de porumb girate de Petre Daea și Liviu Dragnea. Miza acestor raportări ca din epoca de aur este importantă: agricultura a avut în 2018 o contribuție de 0,4 puncte procentuale din creșterea economică de 4,1% a României, iar recolta de cereale a fost cea mai mare componentă din total agricultură, relatează G4Media.ro.
Informația despre cererile Comisiei Europene pentru revizuirea unor statistici agricole a fost publicată în premieră de jurnalistul Vlad Macovei pe portalul AgroIntel.ro.
Întrebările privind corectitudinea volumului de recoltă la porumb raportată de Ministerul Agriculturii din 2018 au apărut la creșterea cu peste 4 mil. tone la 18,3 mil. tone față de 2017, când mai crescuse tot cu 4 mil. tone față de 2016. Și aceasta în condițiile unei suprafețe cultivate cu porumb în scădere în 2018.
Cu alte cuvinte, producția de porumb în România a crescut în doi ani cu 8 milioane de tone, adică o creștere de 70% a producției.
„Suntem în contact permanent cu toate Statele Membre UE privind datele de producție pentru a realiza statisticile legate de producția de cereale în UE. În cazul României, am cerut ca parte a acestui exercițiu de rutină să revizuiască datele privind producția de grâu pentru 2017 și 2018. Acuratețea, fiabilitatea și credibilitatea statisticilor sunt vitale pentru a asigura transparența piețelor și a le permite operatorilor din piața unică să ia deciziile corecte de investiții”, au declarat pentru G4Media.ro sursele citate.
Întrebat într-o conferință de presă despre cererea Comisiei Europene, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a minimalizat importanța evenimentului. „Noi primim tot timpul informații de la Comisie și răspundem întotdeauna. Sunt corespondențe uzuale, cu punere de acord pe fiecare domeniu în parte. Am văzut că s-a interpretat că nu sunt adevărate cifrele respective. Aiurea! E vorba despre o punere în acord pe sistemul informațional pe care îl au statele și pe care îl are și UE. Am mai primit aceste cereri și privind alte domenii, e o procedură normală”.
În decembrie anul trecut, ministrul Petre Daea anunța triumfal recoltele-record de porumb într-o emisiune dedicată la Antena 3: „Sunt doi ani consecutivi când am depăşit Franţa la producţia de porumb… O spun şi o voi repeta: nu se va mai da România jos de pe piedestal. Şi vă spun şi de ce: pentru că punem în mişcare sistemul de irigaţii, iar într-un sistem de irigaţii cu suprafaţă activă de două milioane, care se poate iriga, cu siguranţă va fi un milion de hectare cu porumb”.
Cum s-a ajuns la această producție – record? Cristina Cionga, consilier pentru relații guvernamentale și cooperare externă la Asociația Producătorilor de Porumb din România, a declarat pentru G4Media.ro că asociația a realizat o testare a celor mai utilizați hibrizi de porumb care a dat rezultate foarte bune, dar acestea nu pot fi extrapolate la nivelul întregii țări din cauza suprafeței mari (circa o treime din total) cultivate de micii fermieri cu porumb din hambar, de calitate inferioară.
Miza eventualei rectificări a datelor oficiale. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2018 agricultura a contribuit cu 0,4 puncte procentuale la creșterea economică de 4,1%. iar în 2017 cu 0,6 puncte procentuale. Or, datele INS arată că toată această contribuție vine din sporul uriaș de producție la porumb (+ 4 milioane de tone față de anul precedent), în timp ce producția la restul culturilor a rămas relativ constantă sau a avut o pondere foarte scăzută în total.
O eventuală revizuire în jos a datelor oficiale privind recolta de porumb din 2018 ar putea afecta deci datele finale ale creșterii economice a României.
