Pe aceeași temă
Remarca aparține șefei Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Fiscale din cadrul Comisiei Europene, Isabel Grilo, care a participat, la Bucureşti, la conferinţa privind prezentarea publică a recomandărilor specifice pentru România din cadrul Semestrului European 2019.
Grilo spune că, într-adevăr România a cunoscut un avans semnificativ în ultimul an, după mai mulți de creștere moderată, dar avertizează că această creștere este una bazată exclusiv pe consum, ceea ce o face nesustenabilă ba chiar îngrijorează Comisia.
"Deficitul bugetar nu este făcut de investiţii, ci de tăierea taxelor şi creşterea salariilor. Acesta este motivul pentru care trebuie să fim îngrijoraţi cu privire la sustenabilitatea acestei creşteri. Cheltuielile publice au crescut mai rapid decât veniturile, ceea ce a mărit decalajul", a spus Grilo, citată de Agerpres.
Expertul european avertizează că deficitul de cont curent se va majora dacă nu sunt luate măsuri, arătând că evoluția importurilor a fost mult mai mare decât performanța exporturilor, ceea ce a dus și la deficit comercial.
"Alt aspect care ne îngrijorează este că deficitul de cont curent se va majora în următoarea perioadă dacă nu se iau măsuri. Vedem în special deficitul comercial, iar o mare parte a acestei deteriorări este cauzată de creşterea importurilor de bunuri de consum. Deci nu performanţa exporturilor a fost dezamăgitoare, ci evoluţia importurilor a fost mult mai mare, asta a dus la acest deficit comercial, care poate fi explicat prin partea de consum a bunurilor de import, ca urmare a politicii fiscale în expansiune", a mai spus Isabel Grilo.
Ea arată că presiunea inflaționistă este una îngrijorătoare, pericolul fiind ca aceasta să depășească limita stabilită de banca națională.
"Inflaţia a crescut şi urmează să crească în continuare şi probabil va depăşi limita superioară stabilită de BNR ca ţintă", consideră ea.
Mai mult, autoritățile române ignoră chiar propriile prevederi legislative vitale, politica fiscală încălcând chiar regulile naționale menite a pune în aplicare mecanismul de coreție impuse de legea responsabilității fiscale, spune expertul european.
"A doua parte a recomandării se referă la Legea responsabilităţii fiscale. Regulile fiscale apar în legea responsabilităţii fiscale şi stabilesc o serie de reguli care din păcate nu s-au aplicat din 2016 în România. Există elemente ale acestor reguli care au fost ignorate sau ocolite, ceea ce este un motiv de îngrijorare. Ele există cu un motiv, există un mecanism de corecţie când apar devieri, un mecanism care a fost ignorat. Modul în care s-a realizat politica fiscală nu respectă regulile naţionale", a precizat Grilo.
Ea s-a referit şi la ordonanța de urgență privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat, OUG109/2011, care de asemenea nu este respectată, iar autorităţile caută tot felul de motive pentru a excepta din ce în ce mai multe companii de stat de la aplicarea acestui act normativ.
"Degeaba legea este bună, dacă nu este aplicată", a arătat reprezentantul Comisiei Europene.
Grilo a vorbit şi despre gradul slab de colectare a impozitelor în România, cu mult sub media UE, care contribuie la adâncirea deficitului bugetar.
Executivul de la Bruxelles a publica pe 5 iunie recomandările specifice de țară pentru 2019 și a adresat un avertisment României şi Ungariei cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie.
Pentru România, Comisia Europeană are cinci recomandări în raportul prezentat în 5 iunie.
Acestea vizează, în special, corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.
De asemenea, România trebuie să protejeze stabilitatea financiară şi robusteţea sectorului bancar, arată CE.
În plus, Comisia recomandă României să îmbunătăţească calitatea şi caracterul cuprinzător al educaţiei, în special pentru minoritatea rromă şi alte grupuri dezavantajate, să îmbunătăţească competenţele, inclusiv cele digitale, să sporească acoperirea şi calitatea serviciilor sociale.
De asemenea, CE recomandă României să stabilească un salariu minim bazat pe criterii obiective, care să ţină cont de competitivitate şi de crearea de locuri de muncă.
Executivul comunitar pledează, totodată, pentru politici economice concentrate pe investiţii în transporturi, care să ţină cont de disparităţile regionale, măsuri de eficienţă energetică, de reducere a poluării.
De asemenea, trebuie îmbunătăţită eficienţa achiziţiilor publice şi asigurarea implementării depline şi sustenabile a strategiei naţionale privind achiziţiile publice.
Comisia recomandă României să întărească guvernanţa corporativă a companiilor de stat şi să se asigure că iniţiativele legislative nu subminează securitatea juridică, îmbunătăţind calitatea şi predictibilitatea luării deciziilor, inclusiv prin consultări cu toţi cei interesaţi, evaluări eficiente ale impactului şi raţionalizarea procedurilor administrative.
