Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România

România îndeplineşte cele patru condiţionalităţi din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), care poate fi oprit, monitorizarea putând continua în cadrul mecanismului privind statul de drept, arată raportul pe care îl va publica marţi Comisia Europeană în cadrul MCV, transmite Agerpres.

”Concluzia pe care o veţi vedea în raport este că acum România îndeplineşte cele patru condiţionalităţi. Încă există câteva chestiuni care trebuie soluţionate, dar din schimburile la nivel înalt şi garanţiile date de autorităţile române aceste chestiuni vor fi rezolvate. Acum suntem în situaţia în care putem spune că cele patru condiţionalităţi sunt îndeplinite şi restul muncii care trebuie să fie făcută poate fi urmărită cu instrumentele convenţionale, rapoartele privind statul de drept. (…) Este un raport pozitiv, un raport care ajunge la concluzia că MCV se poate opri şi că monitorizarea viitoare poate avea loc în cadrul raportului privind statul de drept”, a explicat un oficial al executivului comunitar, citat de Agerpres.

El a adăugat că deocamdată MCV nu dispare complet, întrucât trebuie aşteptate reacţiile Consiliului şi Parlamentului, şi că în concluziile raportului de marţi sunt incluse unele elemente ce rămân să fie soluţionate de România.

Printre chestiunile încă nerezolvate sunt finalizarea reformei Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Un alt angajament al părţii române este de a analiza opinia Comisiei de la Veneţia şi a face eventuale ajustări.

Referitor la legile justiţiei, promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis, oficialul european a spus că evaluarea CE şi a Comisiei de la Veneţia este că actele normative respective sunt în general ”în direcţia bună”.

”Au fost chestiuni, de exemplu răspunderea sau regimul disciplinar pentru judecători, care au fost corectate în aceste legi. Sunt de asemenea chestiuni organizatorice, cum ar fi cele privind inspecţia judiciară, care au fost îmbunătăţite. A existat o îmbunătăţire a transparenţei procedurii pentru numirea procurorilor din funcţiile de conducere. Toate merg în direcţia bună. Am primit de asemenea un angajament la nivel înalt din partea autorităţilor române de a analiza recomandările suplimentare pe care le-ar putea avea Comisia de la Veneţia, incluse în opinia de vineri. Sunt câteva elemente despre care ei (Comisia de la Veneţia) consideră că ar trebui aliniate. Şi este ceva ce vom monitoriza cu cea mai mare atenţie”, a mai spus reprezentantul CE.

Ridicarea MCV ar putea cântări greu la decizia privind aderarea României la spațiul Schengen, o decizie încă incertă, pentru că nu se știe dacă se va afla pe ordinea de zi a JAI din 8 -9 decembrie.

Raportul adoptat azi de Comisia Europeană privind MCV, „evidențiază în mod pozitiv eforturile semnificative ale României de a implementa toate aceste recomandări prin adoptarea unei noi legislații, elaborarea de politici și instrumente pentru consolidarea sistemului judiciar și combaterea corupției”, se arată în comunicatul de presă al Comisiei.

„Comisia concluzionează că progresul înregistrat de România este suficient pentru a îndeplini angajamentele MCV asumate la momentul aderării sale la UE și că toate jaloanele pot fi închise în mod satisfăcător.

Evaluarea ia în considerare, de asemenea, mediul în curs de dezvoltare pentru statul de drept în UE și, în special, implicarea deplină a României în ciclul de raportare a statului de drept. De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza și nu va mai raporta România în cadrul MCV, dar monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual al statului de drept. Raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, ca și pentru toate statele membre”, se mai arată în comunicatul Comisiei.

După ridicarea MCV, România ar urma să intre sub mecanismul „Rule of law”, implementat recent de UE, prin care este monitorizată respectarea statului de drept în toate țările membre. Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.

Astfel, mecanismul de condiționalitate, în vigoare din ianuarie 2021, permite suspendarea plăţii fondurilor UE unei ţări în care sunt constatate încălcări ale statului de drept ce pot aduce atingere intereselor financiare ale UE. O eventuală decizie de suspendare sau o reducere de plăţi de fonduri UE trebuie sprijinită de cel puţin 15 state membre din 27.

Context

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost înființat în momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007 ca măsură tranzitorie pentru a facilita eforturile continue ale României de a-și reforma sistemul judiciar și să intensifice lupta împotriva corupției. MCV reprezintă un angajament comun al României și UE. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului și așa cum este subliniat de Consiliul și Curtea de Justiție a UE, MCV se încheie atunci când se îndeplinesc satisfăcător toate criteriile de referință pentru România.

Lucrările în cadrul MCV au început să se desfășurare din 2007 pentru a încuraja și urmări procesul de reformă, bazat pe aceste jaloane. În ianuarie 2017, Comisia a întreprins o evaluare cuprinzătoare a progresului pe parcursul celor zece ani ai mecanismului, ceea ce a oferit o imagine clară a stadiului de implementare a reformelor. Comisia a formulat douăsprezece recomandări specifice care, atunci când sunt însușite într-un mod ireversibil, este suficient pentru a pune capăt MCV-ului.

De atunci, Comisia a efectuat alte patru evaluări ale progresului înregistrat în implementarea recomandărilor. Rapoartele din 2017 până în 2019 au fost caracterizate de o scădere a vitezei pentru reformă și au trebuit făcute opt recomandări suplimentare. În raportul din iunie 2021, Comisia a reușit să marcheze progrese substanțiale în toate criteriile de referință ale MCV.

Comisia a remarcat un puternic impuls reînnoit pentru reformă și repararea erorilor din perioada 2017-2019 cu multe recomandări cu privire la calea spre îndeplinire dacă se păstrează progresul realizat. De atunci, au fost făcuți pași pozitivi suplimentari, așa cum este detaliat în Raportul 2022, care a concluzionat că România a făcut suficiente progrese în îndeplinirea angajamentelor asumate în momentul aderării sale la UE și că toate capitolele pot fi închise în mod satisfăcător.

Un MCV a fost, de asemenea, stabilit la aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007 pentru monitorizarea progreselor în domeniul reformei judiciare, corupției și crimei organizate. Raportul MCV din octombrie 2019 a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător recomandările MCV rămase, și că Bulgaria a făcut progrese suficiente în îndeplinirea angajamentelor asumate în momentul aderării sale la UE și că toate criteriile de referință pot fi închise în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată sau raportat în cadrul MCV și este monitorizat în cadrul ciclului anual al statului de drept și în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept.