Comisia Europeană refuză Inițiativa cetățenească privind minoritățile propusă de Viktor Orban

Redactia | 15.01.2021

Comisia Europeană arată într-un răspuns oficial că nu va adopta nici o modificare legislativă cerută de inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în UE.

Pe aceeași temă

Comisia Europeană arată într-un răspuns oficial că nu va adopta nici o modificare legislativă cerută de inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană, care este sprijinită de Guvernul Ungariei și care a fost atacată fără succes de România la Tribunalul UE.

Inițiativa Minority Safe Pack cuprindea 9 măsuri cerute Uniunii Europene în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Comisia Europeană a respins toate solicitările organizatorilor inițiativei, sprijinită activ de Viktor Orban, arătând fie că nu are competențe în domeniul drepturilor minorităților (politici ce aparțin exclusiv statelor membre), fie că a demarat deja inițiative care sprijină diversitatea culturală în UE.

UDMR a reacționat dur față de decizia Comisiei Europene, pe care a acuzat-o într-un comunicat de presă (publicat exclusiv în limba maghiară) că ”a dezamăgit minoritățile”.

Context. La 10 ianuarie 2020, organizatorii și-au prezentat oficial inițiativa Comisiei. Aceștia au strâns cu succes 1 128 422 de declarații de susținere valabile și au atins pragurile necesare în 11 state membre. Comisia s-a întâlnit cu organizatorii la 5 februarie 2020. La 15 octombrie 2020, organizatorii și-au prezentat inițiativa și propunerile în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European. După aceea, Comisia a avut la dispoziție 3 luni pentru a adopta o comunicare în care să își prezinte concluziile juridice și politice cu privire la inițiativă. Inițiativa „Minority SafePack” a fost dezbătută în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 14 decembrie 2020. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă.

Istoricul acestei inițiative cetățenești sponsorizate de Budapesta începe în 2011, când trei entități (UDMR, Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene – FUEN şi Tineretul Naţionalităţilor Europene) au demarat o iniţiativă civică europeană pentru protecţia minorităţilor, denumită Pachet de Salvare pentru Minorităţi – Un milion de semnături pentru diversitatea Europei (Minority Safepack – one million signatures for diversity in Europe), pe scurt Minority Safepack.

În decurs de un an organizatorii au reuşit să strângă un milion de semnături, iar în 16 iulie 2013 au depus documentul la Comisia Europeană.

Această solicitare însă, a fost respinsă de Comisie în data de 13 septembrie 2013 cu motivarea că problemele solicitate trebuie soluționate la nivelul statelor membre. Comisia a recunoscut că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a adăugat că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale, arată Rador.

În 25 noiembrie 2013, FUEN (unua dintre entitățile inițiatoare ale Minority Safe Pack) s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene (TUE) atacând decizia CE, pe motiv că aceasta nu a luat în considerare pachetul de măsuri ataşat solicitării. În anul 2014 Slovacia şi România au solicitat să fie parte în proces de partea CE, iar Ungaria a dorit să intre în proces de partea iniţiatorilor. Din cauza aceastei decizii a guvernului României, s-au ivit tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare (UDMR pe vremea aceea a făcut parte din guvernul condus de Victor Ponta), iar Kelemen Hunor a demisionat din funcţia de vicepremier şi ministru al culturii.

În 3 februarie 2017, Tribunalul UE a desfiinţat decizia Comisiei Europene, după care Comisia a decis că înregistrează parţial iniţiativa civică, în sensul de a păstra nouă măsuri din cele 11 câte au fost iniţial.

Imediat, România a sesizat Tribunalul UE, solicitând anularea deciziei Comisiei. România afirmă printre altele că Comisia a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act și că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2019, Tribunalul UE a respins acțiunea introdusă de România împotriva Comisiei.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22