Comisia lui Iordache: Președintele nu mai poate refuza numirea șefului Înaltei Curți

Dora Vulcan | 24.11.2017

Presedintele este scos din procedura de numire si revocare a sefului Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Amendamentul a fost propus de Victor Alistar, reprezentantul societatii civile in CSM. In Comisia Iordache s-a declansat un veritabil scandal.

Pe aceeași temă

 

 

UPDATE  S-a votat sa se pastreze art. 54 alin (1) in vigoare in prezent - numirea procurorilor de rang inalt. Presedintele ramine cu prerogativa de numi procurorii sefi.  Ramane forma in vigoare a Legii 303/2004. 

 

Procurorii cu rang inalt vor fi numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM.



(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

2) Dispoziţiile art.48 alin.(10) - (12) se aplică în mod corespunzător.
    (3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
    (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

 

UPDATE   Se discuta modificarile la art. 54 - numirile procurorilor sefi - Parchet General, DNA si DIICOT. 

 

UPDATE Reprezentantii CSM sustin ca Alistar nu are mandat de la CSM pentru a sustine o astfel de prevedere.

 

"Dl Alistar nu are mandat sa reprezinte institutional CSM. Nu va pot spune in ce calitate participa, ca nu stiu, dar nu are mandat sa exprime institutional optiunea, opinia sau amendamente propuse de CSM", a declarat purtatorul de cuvant al CSM, judecatorul Stefan Lucaciuc.

 

UPDATE  Victor Alistar a propus ca presedintele sa nu poata refuza numirea in functie a sefului ICCJ si a fost votata cu 11 voturi pentru. Este vorba de art. 53 alin 1. 

Se pastreaza prevederea ca revocarea presedintelui si vicepresedintilor ICCJ se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea sectiei de judecatori a CSM.  

Reprezentantul USR a spus ca va contesta dla Curtea Constitutionala siaminteste ca dejaaceasta s-a pronuntat pe subiect.

Catalin Predoiu explica de ce nu ar fi benefic sa fie adoptat acest amendament.

"Ce vrem sa facem din seful statului, o simpla eticheta pe o usa? Sa-i reprimam atribute esentiale, si de simbol, si de functionalitate a sistemului? Pot fi diverse motive, nu doar cele care tin de securitate nationala, dar pot fi motive care tin de atitudinea respectivului candidat fata de anumite valori.

Ceea ce eu sustin este ca aici avem de-a face cu o optiune politica foarte importanta.
Faceti abstractie ca aveti sau nu presedinte la Cotroceni. Va asigur ca aceeasi pozitie o aveam si daca la Cotroceni statea fostul candidat al dvs", a spus Predoiu.

 

UPDATE - Prezent la Bruxelles la Summitul Parteneriatului Estic, presedintele Klaus Iohannis a fost intrebat de jurnalisti cum comenteaza deciziile luate joi de Comisia Iordache, care ii limiteaza mult rolul in numirea si revocarea magistratilor. "Este o incercare nepotrivita si nu va ramane asa", a raspuns Klaus Iohannis. Intrebat ce are de gand sa faca, seful statului a raspuns: "Am de gand sa fac tot ce poate sa faca presedintele intr-un parcurs legislativ prevazut in Constitutie".

 

UPDATE - A inceput a treia zi in Comisia Iordache, cu o intarziere de aproape jumatate de ora. Se reiau discutiile de la art. 51 din Legea 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor.  Deputatul USR Stelian Ion se declara nemultumit ca reprezentantii Uniunii Judecatorilor din Romania, initiatorii principalelor modificari controversate, vin pe loc cu amendamente. Deputatul PSD Eugen Nicolicea ii cere lui Iordache sa nu-l mai lase pe Stelian Ion sa faca scandal și-l numește cu dispreț ”scandalagiu”. Deputatul USR il ameninta pe Nicolicea ca il da in judecata. Intervine Alina Gorghiu (PNP), care-i cere lui Iordache să-și ia în serios atribuțiile de șef al comisiei și să-l dea afară pe Nicolicea sau să-l pună la punct. 

 

Discutiile merg mai departe, s-a ajuns la art. 52, care stabileste in ce conditii pot magistratii sa participe la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

 

Astfel, pot participa la concurs doar "judecatorii care au indeplinit efectiv cel putin 3 ani in functia de judecator la Curtea de Apel, au obtinut calificativul 'foarte bine' la ultimele 3 evaluari, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si au o vechime efectiva in functia de judecator de cel putin 18 ani".

 

 

 

Joi, 

Atribuțiile președintelui la numirea magistraților, restrânse

 

Comisia Iordache a continuat si joi mutilarea statutului magistraților. De astă dată, PNL nu a mai dat bir cu fugiții, luând decizia să lupte la baionetă, fără prea mare succes, însă, pentru că joi coaliția, sprijinită de UDMR și UNJR a dat atacul la atributiile presedintelui Romaniei.

 

Intai s-a decis ca seful statului nu mai poate refuza numirea procurorilor si judecatorilor simpli. Apoi, aceeasi decizie a fost luata si in legatura cu numirea in magistratura a unor fosti magistrati. Ministrul Justitiei nu intelege atitudinea celor care critica actiunile Comisiei Iordache. Toader le-a spus jurnalistilor ca nu exista niciun motiv de ingrijorare pentru ca la acest moment modificarile inca nu sunt in vigoare. Deocamdata nu s-a ajuns la articolele grele - respectiv numirea si revocarea procurorilor-sefi. Lucrarile se vor relua vineri dimineata. Sedinta de joi s-a incheiat la orele 19.00. S-a ajuns la articolul 45 din prima lege din pachetul de 3, si anume Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor 

 

 

Evaluarea psihologică și detașarea magistraților

 

Senatorul UDMR Marton Arpad a propus amendarea articolelor legate de detasarea magistratilor si calcularea vechimii. Iordache il pune sa dicteze lent ca sa poata fi scrise chiar atunci: "Citeste, Arpi, sa scriem acum", il indeamna Iordache. Textele sunt completate apoi de Steluta Cataniciu de la ALDE.  De asemenea, magistratii vor fi evaluati psihologic si medical la fiecare 5 ani, a mai decis Comisia Iordache, iar daca vor fi declarati "inapti" vor fi obligati sa urmeze un program de consiliere timp de 6 luni inainte sa poata profesa din nou. Sunt vizati aici judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul asimilat judecatorilor si procurorilor. De asemenea, pentru verificarea indeplinirii criteriilor de competenta profesionala si de performanta judecatorii si procurorii sunt supusi unei evaluari periodice privind calitatea activitatii, eficienta, integritatea si obligatia de formare profesionala continua, iar in cazul judecatorilor si procurorilor numiti in functii de conducere si modul de indeplinire a atributiilor manageriale. In raport de vechimea in functia de judecator, respectiv de procuror evaluarea se realizeaza: o data la 2 ani pentru judecatorii si procurorii cu vechime intre 1 si 5 ani, o data la trei ani pentru cei cu vechime intre 5 si 10 ani, o data la patru ani pentru cei cu vechime intre 10 si 15 ani, o data la 5 ani pentru cei care au peste 15 ani, potrivit unui alt amendament adoptat de comisie, scrie ziare.com.

 

 

Procurorul general, despre jocurile făcute de PSD-ALDE cu ajutorul UNJR

 

 

Procurorul general Augustin Lazar a declarat jurnalistilor ca PSD si ALDE folosesc Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania pentru a induce ideea ca sunt consultati magistratii inainte de a fi facute modificarile. Multe dintre cele mai grave modificari sunt propuse de reprezentantii UNJR in Comisie. "Din pacate, am observat ca se lanseaza idei, ca propunerile vin de la magistrati. Am impresia ca este o manipulare grosolana acest fapt. Vreau sa va spun ca toti magistratii doresc sa cunoasca din timp si sa analizeze astfel de propuneri si apoi, dupa un studiu de impact foarte serios, sa vina cu ele. Ca a venit cineva de undeva, pe motiv ca de la o asociatie de magistrati, sunt sigur ca este o manipulare grosolana si mi se pare ca asa ceva nu trebuie sa existe", le-a spus Lazar jurnalistilor.



Augustin Lazar a calificat ca "regretabile" amendamentele adoptate pana acum in Comisia Iordache, precizand ca ele "forteaza bunul simt juridic".



"Prin raportul MCV s-a precizat ca orice modificare a ordinii de drept este de dorit sa fie discutata cu magistratii. Aceste modificari nu trebuie facute intempestiv, ci numai printr-o analiza temeinica, atenta, cu cei care se ocupa de domeniul Justitiei", a spus Lazar, intrebat despre faptul ca presedintele Romaniei nu mai poate refuza numirea magistratilor simpli.

 

 

 Dupa ce i-au luat presedintelui dreptul de a refuza, chiar si o singura data si motivat, numirea procurorilor si judecatorilor simpli, Comisia lui Iordache a luat aceeasi decizie si in ce priveste dreptul sefului statului de a refuza numirea in magistratura a unor fosti magistrati. Mai exact, au fost abrogate aliniatele 11 si 12 de la articolul 33 din Legea statutului judecatorilor si procurorilor.

 

 

A fost adoptat un amendament al UNJR prin care presedintele nu mai poate refuza numirea procurorilor si judecatorilor simpli. PSD si ALDE au votat in unanimitate aceasta prevedere. Acest amendament deschide calea spre eliminarea completa a sefului statului din numirea si revocare procurorilor sefi.  UNJR a propus abrogarea alineatului (3) al articolului 31, astfel ca presedintele sa nu poata refuza numirea procurorior si judecatorilor simpli, care au promovat examenul de capacitate.  

 

  

Miercuri:

Raportul magistraților cu serviciile de informații, subordonarea procurorilor șefi față de ministrul de Justiție printr-o reinterpretare a Constituției într-o cheie dragă PSD și raportul uneia dintre puterile statului - cea judecătorească - față de celelalte două (legislativă și executivă): în brânci. 

 

 

Episodul 1 s-a produs miercuri sub biciul lui Florin Iordache, care nu a admis niciun amendament sau propunere a Opoziției, motiv pentru care PNL și PMP au părăsit sala, alături de cel al Parchetului General. Iordache a fost dublat de Steluța Cătăniciu (ALDE), care a tras-o de urechi pe reprezentanta CSM. Desantul lui Ioardache a fost posibil cu sprijinul UNJR și al AMR (asociații de magistrați pro - putere), a fost reglat 

 

Miercuri, vizată a fost Legea 303, privind statutul judecătorilor și procurorilor. Cele mai "dure" articole, privind numirea si revocarea procurorilor sefi si recuperarea prejudiciului din erorile judiciare au fost amânate și vor fi discutate astăzi. Liberalii au părăsit miercuri dezbaterile, acuzând coaliția PSD-ALDE că nu dorește o dezbatere adevărată. Liberalii l-au acuzat pe Iordache că a ignorat total atât propunerile opoziției cât și pe cele ale reprezentantilor institutiilor din Justitie. La scurt timp, Dragnea i-a convocat de urgență pe juriștii PSD în biroul său de la Camera Deputaților: Florin IordacheRobert Cazanciuc și senatorul Şerban Nicolae. Senatorul Alina Gorghiu a insistat lsa se amane cu o saptamana dezbaterea pentru ca toata lumea sa aiba timp sa citeasca amendamentele. Deputatul USR  Stelian Ion a solicitat sa nu se dezbata de urgenta, ci sa aiba toata lumea ragaz de o saptamana pentru a citi toate amendamentele. Deputatul PNL Ioan Cupsa a cerut sa fie desesizata comisia, existand probleme cu regulamentul acesteia. O decizie similară cu cea a liberalilor a luat și reprezentantul PMP în comisie, care a părăsit și el sala de ședințe. Reprezentantul Parchetului General a parasit și el sedinta.  Steluta Cataniciu o cearta pe reprezentanta CSM, care a semnalat ca in tabelul centralizator nu se regasesc propunerile lor concrete: "Pai dvs ati dat un aviz negativ, normal ar fi fost sa nu fie negativ decat daca are conotatii politice." Stelian Ion ii ia apararea, considerand "inadmisibil" si "regretabil" sa se intampla acest lucru. Stelian Ion ridica și problema participarii lui Victor Alistar din partea societatii civile si nu cu mandat din partea CSM, afirmand ca acest lucru inseamna ca pe viitor ar trebui sa poata participa si alti reprezentanti ai societatii civile. Iordache precizeaza ca au fost invitati toti membri CSM. Au rămas de la opoziție doar trei reprezentanți ai USR, care și-au motivat decizia prin intenția de a se opune desantului comisiei împotriva Justiției.  

 

Un ajutor prețios la modificările comise miercuri a fost dat de Cătălin Rădulescu, ”deputatul-mitralieră”, numit astfel după ce iarna trecută i-a amenințat pe protestatarii din fața guvernului cu mitraliera pe care s-a lăudat că a păstrat-o de la revoluție. 

 

Ținta modificărilor de miercuri a fost Legea 303, privind statutul judecătorilor și procurorilor. Vizate au fost acele articole care pun una din puterile statului în raporturi de subordonare față de celelalte două (inițiativa Steluței Cătăniciu) și articolele privitoare la raportul magistraților cu serviciile de informații. 

 

 

 

 Puterea judecătorească pusă în brânci față de celelalte două puteri ale statului: legislativă și executivă

 

"Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva."  (Art. 9 alin (3), propunere Steluta Cataniciu)

 

independenta procurorilor a fost anulata, nu mai exista in lege, orice lucrare a unui procuror va putea fi anulata de procurorul ierarhic superior pe orice motiv, comisiile SRI si SIE capata dreptul sa ii verifice pe magistrati, iar chieia în care trebuie citit amendamentul lui Cătăniciu estecea de extensie a celebrei Hotarari care permite cenzurarea opiniei unui judecator constitutional daca ea nu convine presedintelui CCR.

 

Este mai mult decat o mutilare, este o anulare a principiilor Legilor Justitiei initiată de PSD în mandatul de premier al lui Adrian Năstase pentru ca Romania sa poata fi primita in UE. Sunt aruncate in aer principii convenite cu UE la aderare, dupa cum ni se atrage atentia in ultimul raport MCV.

 

 

Relația magistraților cu serviciile de informații 

 

"(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii. (13.53: S-a modificat si art. 7, care face referire la serviciile de informatii, la propunerea UNJR)

 

 

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informaţii. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.

 

(3) Serviciilor de informatii le este interzis sa racoleze persoanele prevazute de aliniatul 1 ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Incalcarea acestei interdictii este infracţiune impotriva independentei justitiei si se pedepseste cu închisoare de la 5 la 10 ani. In cazul in care infractiunea este comisa de un ofiter cu functii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate. Tentativa se pedepseste. 

 

(4) Verificarea veridicitatii datelor din declaratiile prevazute la alin. 2 se face de catre CSAT si Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii anual, din oficiu, sau ori de cate ori este sesizata de Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecatorul sau procurorul vizat.

Rezultatul verificarii efective are valoare de informare conforma. Raspunsul eronat se pedepseste conform legii. Incalcarea dispozitiilor alin (1) conduce la eliberarea din functia detinuta.

 

(5) Serviciile de informatii sunt obligate sa puna la dispozitia comisiilor parlamentare de control toate datele, informatiile sau documentele necesare in acest sens."

 

(6) Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informatiile, deciziile, hotararile, protocoalele, ordinele si orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii sau de un serviciu de informatii care priveste sau are legatura cu justitia este informatie de interes public."

 

S-a votat o propunere venita de la AMR (Asociatia Magistratilor din Romania), preluata de PSD. Se adauga la Art. 6, alin 2, alin 2^2: "Apartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, are ca efect eliberarea din functia detinuta."

 

 

 

Subordonare motivată vicios 

 

S-a adoptat modificarea la art. 3 alin 1, amendament PSD-ALDE, motivand ca este "pentru punerea in acord cu Constitutia - alin 1 al art 132, pentru "protejarea procurorului impotriva oricarei imixtiuni in dispunerea solutiilor si pentru corelare cu art. 64 din Legea 304. Practic, in acest text, la propunerea PSD si ALDE, s-a inserat textul art. 132 alin 1 din Constitutie:

 

"Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei."

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22