Comisia specială condusă de Florin Iordache a început modificarea Codurilor penale

Parlamentarii se întorc la muncă după sărbătoarea de 1 mai și și, odată cu ei, revin în atenţie şi proiectele de modificare a codurilor penale, aflate în discuţia comisiei conduse de Florin Iordache, transmite Digi 24. În zilele următoare se presupune că puterea va da noua definiţie a infracţiunii de abuz în serviciu. Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt „cu dedicaţie” pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea „normalizarea vieţii în România”.  Înainte de toate, modificările vin cu o dezincriminare a modificării legii în beneficiul penalilor, cu o punere la adăpost a celor care forțează schimbarea legii în beneficiul lor, ceea ce trădează intenția. Astfel, proiectul de modificare a Codului Penal mai prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracţiune de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate. Sunt pedepsite declarațiile împotriva ”penalilor: declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Care sunt principalele modificări vizate

• Dosarul se rejudecă, dacă unul dintre judecători nu semnează motivarea - Una dintre propuneri spune că procesele se rejudecă, dacă unul dintre judecătorii care au dat sentinţa nu semnează motivarea. Într-o situaţie de acest gen a fost chiar Liviu Dragnea. Livia Stanciu, judecătoarea care a condus completul de judecată în dosarul Referendumul, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu suspendare, s-a pensionat înainte ca sentinţa să fie redactată, astfel că motivarea a fost semnată de succesoarea sa - Cristina Tarcea.

• Un denunţător trebuie să anunţe fapta în cel mult 6 luni de la momentul producerii lor - Denunțătorii pot semnala o faptă pe care o consideră ilegală în termen de şase luni de la producerea ei. Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.

• Parchetele nu pot comunica informaţii despre suspecţi iar suspecţii nu pot fi prezentaţi purtând cătuşe -  Parchetele nu vor mai avea voie să comunice informații din dosare, iar persoanele nu trebuie prezentate la televizor purtând cătuşe. Conform proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni.

• Probele găsite în afara cauzei - Procurorii nu vor putea folosi alte probe descoperite în urma percheziţiilor în afara celor pentru care au mandat. Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie.

• Redefinirea abuzului în serviciu, fără prag  - Nicio vorbă deocamdată despre articolul care a generat protestele privind ordonanţa 13, cel referitor la abuzul în serviciu. Opoziţia susţine că puterea îl ţine la sertar şi va fi adoptat pe ultima sută de metri. Aleşii PSD-ALDE se gândesc la redefinirea abuzului în serviciu, astfel încât infracţiunea să fie strict legată de luarea sau darea de mită. În acest caz nici nu va mai fi nevoie de introducerea unui prag.

• Durata audierii - Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

• Aplicarea retroactivă a modificărilor - Dispoziţiile legii ar urma să se aplice şi hotărârilor pronunţate până la intrarea acesteia în vigoare.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile şi că „este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”.

„Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă e nevoie de o oarecare modificare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale CCR şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Aceste propuneri sunt bune şi cred că Parlamentul le va prelucra şi va introduce aceste chesstiuni. Alte propuneri care au fost făcute, nu vreau să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie. Un principiu, însă, cred că trebuie să îl înţeleagă toată lumea - este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.