Comisia Veneția,avertisment:Independenta justitiei, afectata de modificarile legislatiei

Redactia | 13.07.2018

Comisia de la Veneția critica dur, intr-un raspuns la interpelarea facuta de presedintele Iohannis, modificarile operate de coalitia majoritara la legile justitiei si solicita ca acestea sa nu fie puse in aplicare si sa se revina asupra unora dintre ele.

Pe aceeași temă

 

 

Doumentul Comisiei de  la Venetia se refera si la mecanismul de numire/revocare a procurorilor șefi ai principalelor parchete: DNA, DIICOT și Parchetul general, precizind clar ca  trebuie să menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a contrabalansa influența ministrului Justiției.

 

 

 

Principalele solicitări ale Comisiei de la Veneția în ceea ce privește legile justiției sunt următoarele:

 

  •      Reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;

 

  •   Scoată sau să clarifice prevederile care permit procurorilor superiori sa invalideze soluțiile dispuse de procurori pe motiv că nu sunt întemeiate.

 

 

  • - Elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;

 

 

  • Suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;

 

 

  • Reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;

 

  • Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);

 

 

  • Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;

 

 

  • Să renunțe la schema de pensionare timpurie dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;

 

  • Reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților. Recursul la procurori specializați, combinat cu măsuri eficiente de prevenție, este alternativa de dorit

 

  • Să se asigure că măsurile de "screening" pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații."

 

Raportul final pe cele trei legi ale justiției al Comisiei de la Veneția, for consultativ al Consiliului Europei, va fi publicat în octombrie. Tot în octombrie se va prezenta și punctul de vedere pe Codul penal și Codul de procedură penală.

 

Documentul integral îl puteți citi aici: Avizul Comisiei de la Veneția

 

 

Scoaterea presedintelui din procedura de numire/revocare a procurorilor sefi si atributiile marite acordate ministrului justitiei sunt criticate

 

La punctul 51 din document, Comisia de la Venetia spune: ”Prin urmare, această nouă regulă poate fi considerată doar un pas înapoi, reducând independența procurorilor de rang înalt. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în contextul tensiunilor actuale dintre procurori și unii politicieni, din cauza luptei împotriva corupției. În cazul în care procurorii cu functii de conducere depind pentru numirea și revocarea  lor la un ministru, există un risc serios că nu vor lupta într-un mod energic împotriva corupției în rândul aliaților politici ai acestui ministru.

 

  Decizia Curtii Constitutionale. Desi Comisia de la Venetia spune ca nu este de competenta ei sa conteste interpretarea CCR, atrage atentia ca respectiva decizie nu consolideaza independenta procurorilor, ci dimpotriva pe cea a ministrului , si recomanda revizuirea  art  132  din Constitutie atunci cind va avea loc o revizuire  a acesteia.

 

58. ”Hotărârea conduce la o consolidare clară a competențelor ministrului justiției în ceea ce privește serviciul de urmărire penală, în timp ce, dimpotrivă, ar fi important, în special în contextul actual, să se consolideze independența procurorilor și să se mențină și să crească rolul a instituțiilor, cum ar fi președintele sau CSM, capabile să echilibreze influența ministrului. Curtea Constituțională are autoritatea de a interpreta Constituția într-o manieră obligatorie și nu este de competența Comisiei de la Veneția de a contesta interpretarea Constituției. Curtea Constituțională se bazează pe decizia sa asupra articolului 132 alineatul (1) din Constituție ("Procurorii își desfășoară activitatea în conformitate cu principiul legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției"), în relație la articolul 94 (c) din Constituție, precizând că Președintele are, printre altele, "să facă numiri la funcții publice, în condițiile prevăzute de lege". Pentru a întări independența serviciului de urmărire penală și a procurorilor individuali, o măsură cheie ar fi revizuirea, în contextul unei viitoare revizuiri a Constituției României, a dispozițiilor articolului 132 alineatul (1) din Constituția României. La nivel legislativ, se poate considera, în ceea ce privește concedierea, modificarea Legii nr. 303 în așa fel încât să ofere opiniei CSM o forță obligatorie”.

 

Demontarea minciunii ca modificarile privind independenta diferita a procurorilor in raport cu cea a judecatorilor  vine ca urmare a unei pozitii anterioare a Comisiei de la Venetia. Din contra, afirma Comisia, pozitia acesteia a fost,  in cazul specific al Romaniei, spre o independenta mai mare a procurorilor.

 

67. ”Potrivit unei explicații oficiale din partea autorităților române, actualul sistem, care prevede independența procurorilor, este schimbat în legătură cu poziția Comisiei de la Veneția cu privire la problema independenței judecătorilor față de cea a procurorilor. Acest lucru este regretabil, deoarece este evident o interpretare greșită a textelor Comisiei de la Veneția. Este adevărat că la punctul 28 din Raportul privind standardele europene în ceea ce privește independența sistemului judiciar: Partea a II-a - procurorii, Comisia a recunoscut în mod expres că "independența parchetului nu este la fel de categorică ca cea a instanțe“. Comisia de la Veneția consideră important să se refere la diferența de fond care există, având în vedere rolurile și funcțiile specifice ale acestora, între judecători și procurori. Cu toate acestea, nici acest raport, nici un document al Comisiei de la Veneția nu prevede în mod expres sau poate fi interpretat în sensul că Comisia de la Veneția va pune la îndoială sistemele, unde procuratura este independentă sau ar necesita reforma unor astfel de sisteme. În mod specific, în ceea ce privește România, Comisia de la Veneția a subliniat, dimpotrivă, necesitatea de a spori independența procurorilor”.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22