Consilierii de probațiune îl acuză pe Toader de dezinformare în cazul deținuților eliberați

I.m. | 24.10.2017

Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP) îl acuză pe Tudorel Toader, ministrul Justiției, de dezinformare atunci când afirmă că absolut toți cei peste 3000 de deținuti eliberați din pușcării ar urma să fie supravegheați în perioada de după eliberare de către personalul serviciilor de probațiune și sprijiniți să se reintegreze social.

Pe aceeași temă

 

„Aceste afirmații nu corespund adevărului, întrucât potrivit legilor, serviciile de probațiune au atribuții de supraveghere numai față de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal și care la data liberării condiționate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare.", se arată în comunicatul SNCSP.

 

Peste 500 de deţinuţi au fost eliberaţi joi, în prima zi de la intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu, a anunţat, urmind ca alti 3500 sa fie eliberați ulterior.

 

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a arătat surprins e cifra mare a celor carre vor fi eliberați, spunând că aceasta i-a depasit așteptările.

 

 

Comunicatul integral al Sindicatului National al Consilierilor de probatiune

 

 

"Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP) dorește să atragă atenția asupra dezinformărilor lansate recent în spațiul public de ministrul Justiției, Tudorel Toader, cu privire la cele câteva mii de deținuți care urmează să fie propuși pentru liberare condiționată în următoarele zile și săptămâni, ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu.

 

«Fiecare deținut din ăsta eliberat condiționat este luat în primire de un ofi... de un din ăsta de la probațiune care îl supraveghează, îl consiliază și îl ajută la reintegrare», a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader (notă - sublinierile aparțin SNCSP).

 

Prin declarația de mai sus, ministrul Justiției induce ideea falsă că absolut toți cei peste 3.000 de deținuți care au căpătat dreptul de a se elibera condiționat din penitenciar mai devreme, ca urmare a legii speciale promovate de domnia sa și adoptată ulterior de Parlament, ar urma să fie supravegheați în perioada de după eliberare de către personalul serviciilor de probațiune din România și sprijiniți să se reintegreze social. Aceste afirmații nu corespund adevărului, întrucât potrivit legilor în vigoare la acest moment, serviciile de probațiune au atribuții de supraveghere numai față de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal (intrat în vigoare în 2014) și care la data liberării condiționate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare (vezi art. 101 din Codul Penal). Printre cei peste 3000 de deținuți care urmează să se prezinte în fața comisiilor de liberare condiționată din cadrul penitenciarelor în următoarele zile se numără atât persoane condamnate în baza vechiului Cod Penal (din 1969), precum și persoane condamnate în baza noului Cod Penal care mai au de executat mai puțin de doi ani din pedeapsa pronunțată de instanță, iar față de aceste persoane, serviciile de probațiune nu au niciun fel de atribuții, de supraveghere sau de altă natură.

 

Afirmațiile ministrului Justiției denotă fie intenția acestuia de a manipula opinia publică, lăsând să se înțeleagă, în mod fals, că impactul social al eliberării unui număr mare de deținuți într-un timp atât de scurt va fi preluat de anumite instituții ale statului, mai exact serviciile de probațiune, fie o ignoranță surprinzătoare în ceea ce privește rolul și atribuțiile consilierilor de probațiune, așa cum sunt consfințite acestea de Codul Penal și legile în vigoare.

 

Pe această cale, dorim să-i atragem atenția ministrului justiției că denumirea specialistului în reintegrarea infractorilor din cadrul serviciilor de probațiune (și numit în funcție, dealtfel, prin ordin al ministrului justiției) nu este „ĂSTA de la probațiune” ci „CONSILIER de probațiune”. Prin urmare, îi solicităm ministrului justiției Tudorel Toader să se abțină a mai face afirmații publice despre ce ar urma sau ar trebui să facă angajații serviciilor de probațiune până când va dovedi că știe cum se numesc aceștia și care sunt atribuțiile lor. Un prim pas în această direcție ar fi să prezinte de urgență o evaluare exactă și corectă a situației celor peste 3000 de deținuți care au căpătat dreptul de liberare condiționată ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu și să indice cu exactitate câți dintre aceștia îndeplinesc condițiile legale pentru a intra în supravegherea serviciile de probațiune. Precizăm că, până în prezent, Ministerul Justiției nu a transmis către serviciile de probațiune niciun fel de informații privind impactul acestei legi asupra activității consilierilor de probațiune.

 

În schimb, declarațiile ministrului justiției amenință să perturbe activitatea serviciilor de probațiune, existând deja semnale că unele unități penitenciare au început să trimită liberații condiționat din ultimele zile către serviciile de probațiune pentru a primi „asistență post-penală”, pe motiv că „așa a declarat domnul ministru”, deși nicio lege în vigoare la acest moment nu prevede o astfel de situație”, se arata in comunicatul sindicatului consilierilor de probatiune.

 

 

Toader:Sper sa nu creasca infractionalitatea

 

 

Ministrul justitiei a declarat ca nu stie daca va creste infractionalitatea dupa aplicarea legii recursului compensatoriu.”Dinamica infracţionalităţii este într-o continuă schimbare”, a spus Toader. 

 

Ministrul a insa asigurari că direcţiile de probaţiune au luat măsuri suplimentare pentru supravegherea celor eliberaţi în condiţiile acestei legi privind recursul compensatoriu.

 

”Vă dau un exemplu: dacă ai un deţinut care avea şase ani de executat şi a executat efectiv cinci ani, el are beneficiu de un an. Acuma, dacă a stat cinci ani efectiv în penitenciar, ce învăţăminte a avut de tras de pe urma pedepsei sigur au fost trase, cu bunele şi cu relele lor”, a completat Tudorel Toader.

 

 

Toader a precizat că, înainte de intrarea în vigoare a legii, a discutat, la sediul ministerului, cu toţi directorii direcţiilor de probaţiune: 

”Am discutat la Bucureşti, la MJ, toate dificultăţile pe care le întâmpină în activitatea dânşilor, toate măsurile pe care trebuie să le luăm, şi le vom lua, pentru îmbunătăţirea activităţii. Cu siguranţă, dânşii, în faţa acestor eliberări, fac o prioritizare a măsurilor pe care trebuie să le ia, prioritizare în care intră şi aducerea sub supraveghere imediată a celor care au ieşit sau ies din penitanciar pe baza recursului compensatoriu”.

 

De asemenea, într-o altă intervenție publică pe acest subiect, ministrul justiției Tudorel Toader, citat de Agerpres, a declarat că înaintea intrării în vigoare a Legii privind recursul comepansatoriu, în luna septembrie, i-a convocat la Ministerul Justiției pe șefii serviciilor de probațiune din toată țara și a discutat cu ei despre  „toate dificultăţile întâmpinate în activitatea dânşilor, toate măsurile pe care trebuie să le luăm şi le vom lua pentru îmbunătăţirea activităţii”.

 

SNCSP precizează că deși astfel de discuții au avut într-adevăr loc, singura urmare concretă a acestora a fost că prin rectificarea bugetară operată de Guvern în luna septembrie, bugetul Probațiunii pentru bunuri și servicii s-a diminuat cu 300.000 de lei, astfel încât în prezent nu mai pot fi acoperite decât cheltuielile cu plata utilităților, potrivit unei informări a Direcției Naționale de Probațiune nemaiexistând bani pentru „rechizite, registre, cartușe, reparații de orice natură (multifuncționale, autoturisme, etc), piese de schimb, cabluri, prelungitoare, prize, materiale de curățenie, etc.”. În aceste condiții, care se adaugă la subfinanțarea cronică a sistemului de probațiune din România, există posibilitatea reală ca serviciile de probațiune să intre în imposibilitatea de a își desfășura activitatea înainte de finalul acestui an.”

 

 

O gratiere mascata a coruptilor

 

 

Intr-un interviu oferit Republica.ro, Sorin Dumitrascu, liderul Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP), spune ca legea este o "gratiere mascata", facuta cu dedicatie pentru cei pe care actualii lideri politici incearca sa-i scape de inchisoare inca de cand au preluat guvernarea.

 

"Am cerut foarte deschis Guvernului sa isi asume un act de gratiere, daca asta isi doreste. Noi am considerat ca este preferabila o actiune de politica publica cinstita, pe fata, in locul acestei legi care pune o povara administrativa imensa pe sistemul penitenciar, fara ca beneficiile pe termen lung sa fie consistente.

 

O alta chestiune pe care noi o consideram nefireasca este aceea ca se aplica tuturor detinutilor - hoti, talhari, criminali, violatori, corupti, toti primesc aceste beneficii. Daca la un act de gratiere normala unele categorii erau excluse - detinuti care savarsisera infractiuni cu violenta, care savarsisera fapte de coruptie sau fapte reprobabile -, acum nu se mai intampla acest lucru.

 

Absolut toti detinutii au beneficiat de aceasta lege, asa ca au fost pusi in libertate hoti, talhari, criminali, violatori, corupti, fara nicio deosebire. Sau daca nu au fost pusi deja in libertate, vor fi in curand, pentru ca iata mai sunt peste 3.300 de detinuti care asteapta viitoarea comisie de liberare conditionata pentru a fi pusi in libertate", a spus presedintele FSANP.

 

Acesta aminteste ca proiectul initial in primul rand vorbea de 3 zile castigate, ceea ce presupunea ca detinutul acumula aceste zile, dar, ulterior, judecatorul decidea daca poate fi liberat conditionat sau nu.

 

 

 Apoi insa, in Parlament, cele 3 zile s-au transformat in 6 si au devenit obligatoriu scazute din pedeapsa. In plus, daca initial calculele erau facute la nivel de camera, si aceasta prevedere a fost modificata, Dumitrascu sugerand ca masura a fost luata cu dedicatie pentru "detinutii protejati".

 

"S-a mai modificat ceva in Parlament. Daca initial, asa cum era normal, conditiile improprii se calculau la nivel de camera, la un moment dat - nu stim cum si nu stim de ce, dar putem sa banuim pentru cine -, s-a renuntat la calcularea pe camera pentru ca tocmai detinutii protejati, detinutii cu oarecare greutate politica pe vremuri sau din afaceri nu intrau in aceasta categorie, pentru ca ei stateau in conditii bune.

 

Si atunci s-a extins acest calcul la nivelul cladirii, ceea ce este absolut incorect. Asa cum nu e normal ca de asistenta sociala sa beneficieze toti oamenii, otova, asa nu e normal ca de acest beneficiu pentru conditii improprii sa aiba parte toti detinutii. Pentru ca unii au stat in conditii improprii, altii nu", a explicat Dumitrascu.

 

Liderul FSANP spune ca, avand in vedere cat de "pe genunchi" a fost facuta legea, el crede ca a fost data pentru a scapa anumite persoane.

 

"Cred ca motivul eliberarii anticipate este ca au avut obligatii personale, din ratiuni politice, adica au fost niste oameni care erau in penitenciar si trebuiau sa scape. Altfel nu se justifica niciuna dintre masurile acestea. Ganditi-va ca guvernarea asa a inceput, cu o gratiere data noaptea, cu modificarea, noaptea", a unor prevederi din Codul Penal.

 

El l-a criticat si pe ministrul Justitiei, Tudorel Toader, pentru ca, desi ar fi trebuit cu 30 de zile inainte ca legea sa intre in vigoare sa dea un ordin cu normele de aplicare, acest ordin a fost dat cu o seara inainte.

 

"A tot fost asteptat un ordin al ministrului Justitiei, care ar fi trebuit sa fie publicat in Monitorul Oficial. In cele din urma, s-a publicat cu o seara inainte de a intra in vigoare, desi ar fi trebuit sa fie publicat cu 30 zile inainte”., a subliniat Sorin Dumitrascu.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22