Pe aceeași temă
CNE vrea trecerea clasei a IX-a la gimnaziu si masterat didactic obligatoriu pentru profesori, asa cum prevedea Legea Educatiei din 2011. CNE mai propune comasarea Fizicii, a Chimiei si a Biologiei intr-o singura materie, a Stiintelor - cu 3 ore pe saptamana, inlocuirea Latinei cu un curs de Cultura si civilizatie greco-romana si introducerea unor materii ca Educatia economica, Etica aplicata si Oratorie, retorica si dezbatere - ultima fiind introdusa, ca optional, de fostul ministru Daniel Funeriu in 2011. In planul CNE, Religia este facultativa, transmite Hotnews.
In propunerea CNE, clasa a IX-a ar trebui sa treaca la gimnaziu, urmarindu-se astfel scaderea abandonului scolar si imbunatatirea rezultatelor scolare. Ideea de a trece clasa a IX-a de la liceu la gimnaziu era prezenta in legea educatiei 1/2011, acesta fiind insa modificata de fostul ministru Remus Pricopie si de guvernul Ponta, prin OUG, in decembrie 2013. Adrian Curaj, actualul ministru al Educatiei, si-a exprimat sustinerea pentru o astfel de masura.
Cititi comunicatul integral al Consiliului National al Elevilor
"Consiliul National al Elevilor adopta urmatoarea rezolutie:
1. Consideram ca fiind nepotrivite propunerile de plan-cadru, avand in vedere faptul ca niciuna dintre acestea nu vine in intampinarea nevoilor si cerintelor actuale ale elevilor. De asemenea, condamnam lipsa de viziune ce ar trebui fundamentata pe un studiu de fezabilitate si de impact generat privind conturarea profilului elevului absolvent al celor 10 clase de invatamant obligatoriu. In acest sens, planurile-cadru ar trebui sa fie construite astfel incat, la sfarsitul traseului educational, elevii sa isi fi insusit valorile, principiile si abilitatile necesare integrarii in societate si insertiei pe piata muncii sau continuarii traseului educational in sistemul liceal;
2. Se propune implementarea in regim de urgenta a unui program la nivel national de formare continua a cadrelor didactice astfel incat acestea sa poata implementa cu eficienta maxima curriculumul adaptat noilor planuri-cadru.
Consideram ca profesionalismul si inalta competenta pedagogica si teoretica a cadrelor didactice constituie premise sine-qua-non pentru implementarea noii reforme curriculare. De asemenea, suntem convinsi de faptul ca profesorii sunt actorii cu cea mai mare responsabilitate in sistemul de educatie, avand in vedere faptul ca acestia furnizeaza cunostintele si resursele de care elevii au nevoie pentru a-si insusi competente, valori si principii si, in acelasi timp, reprezinta modele de conduita morala si etica, fundamentale pentru construirea caracterului si personalitatii unui elev.
In acest sens, militam pentru aplicarea legii 1/2011 cu privire la sustinerea masteratului didactic pentru toate cadrele didactice din sistemul de invatamant si implementarea unui program national pentru formarea continua a cadrelor didactice care sa aiba statut obligatoriu;
3. Propunem reorganizarea structurii anilor de studiu, asa cum prevedea initial proiectul de lege a educatiei nationale, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu astfel incat invatamantul obligatoriu de 10 clase sa fie format din cinci clase primare (clasa zero, clasele I-IV) si cinci clase gimnaziale (clasele V-IX).
La sfarsitul celor 10 ani de invatamant obligatoriu elevii sa sustina un test national care sa evalueze suma de competente dobandite in cadrul anilor de studiu. In acest sens, planul-cadru ar trebui sa aiba in vedere propunerea de includere a clasei a IX-a in cadrul invatamantului gimnazial.
Astfel, propunem ca:
- evaluarea sa fie formata din mai multe probe pe parcursul mai multor zile
- evaluarea sa abordeze atat latura teoretica, cat si pe cea practica prin diferite etape ale procesului de evaluare
- in majoritatea cazurilor, acolo unde se poate, testele sa fie aplicate sub forma de grila, iar rezultate sa fie exprimate sub forma de nivel de competente, prezentate defalcat
Dupa cei 10 ani de invatamant obligatoriu elevii se pot angaja, avand varsta minima legala pentru a intra in campul muncii, ori se pot inscrie in invatamantul liceal, capatand mai multa maturitate si experienta astfel incat sa poata lua o decizie informata cu privire la traseul educational individual.
De asemenea, invatamantul liceal: teoretic, tehnologic sau vocational ar trebui sa aiba o durata de 3 ani, in urma careia elevii acestia sa poata intra in campul muncii, obtinand calificarea sau continuand cu studiile universitare.
Mai mult decat atata, trebuie luat in considerare faptul ca din 2020, invatamantul devine obligatoriu pentru 13 clase. (0-XII)
- Incurajam parteneriatul intre institutiile de invatamant, A.J.O.F.M. si mediul antreprenorial in vederea eficientizarii tranzitiei de la scoala la viata activa.
4. Implementarea in regim de urgenta a unui program national pentru consilierea elevilor din invatamantul gimnazial si, totodata, cresterea numarului de consilieri psihopedagogici raportat la numarul de elevi. Propunem implementarea unor proiecte de infrastructura pentru crearea unor centre de consiliere psihopedagogica astfel incat incepand din clasa a V-a fiecare elev sa poata beneficia gratuit de consiliere. In acelasi timp, procesul educativ trebuie sa fie in stransa concordanta cu specificul fiecarui elev, dar si cu traseul educational individual;
5. Incurajam abordarea transdisciplinara incepand cu invatamantul gimnazial, pentru a avea insusita aria de competente in vederea abordarii integrate
6. Incurajam cresterea numarului de ore de sport la 3 ore pe saptamana. In acest sens, consideram vitala modificarea conceptuala a structurii orei de sport, avand in vedere caracterul vetust al desfasurarii acestora. Asadar,propunem ca elevii sa fie motivati sa intreprinda activitati sportive in centre specializate, sustinerea orelor fiind mai apoi dovedita. Avand in vedere dotarile proaste ale scolilor si inconvenienta orei de sport situate intre ore teoretice, costul ar trebui sa fie suportat intr-o masura oarecare de catre unitatile de invatamant."
Specialistii ii cer ministrului Curaj sa retraga cele trei planuri cadru propuse
Mai multi specialisti care faceau parte din grupul numit de ministrul Curaj sa coordoneze "elaborarea arhitecturii curriculare" - Tincuta Apateanu si profesorii Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Stas si Stefan Vlaston - i-au recomandat ministrului sa retraga cele trei variante de plan-cadru pe care le-a pus in dezbatere. Acestia propun unirea Matematicii cu Informatica in clasele V-VIII, transformarea Fizicii, Chimiei si a Biologiei in disciplinele "Stiintele vietii" si "Stiintele mediului", transformarea Istoriei in "Educatie pentru societate", 3 ore de Sport pe an si un numar mai mare de optionale, mai arata Hotnews.
Printre motivele pe care acestia le-au invocat in sprijinul respingerii planurilor cadru propuse de minister se numara faptul ca numarul de ore in Curriculumul la Dispozitia Scolii (numarul de optionale) propus, 1-2 ore, este mic, fiind nevoie de un un minim de 4-6 ore; numarul de discipline obligatorii, 14-15, este prea mare si pastreaza viitoarea curricula in tiparele anterioare; disciplinele socio-umane sunt mult prea limitative, cu cele 4 module propuse; la educatie fizica, sport si sanatate sunt prea putine 2 ore pe saptamana.
Propunerile Ministerului Educatiei: Limba romana pierde o ora, Limba latina dispare. Educatie economica la clasa a VIII-a
La sfarsitul lunii decembrie, ministerul Educatiei a lansat dezbatere publica 3 propuneri de plan-cadru pentru invatamantul gimnazial. Conform acestora, Limba si literatura romana pierde o ora la clasa a V-a, in toate cele 3 variante, dispare materia Latina (in prezent studiata la clasa a VIII-a) si apar discipline noi, care inlocuiesc Cultura civica: Educatie pentru drepturile copilului (clasa a V-a), Educatie interculturala (clasa a VI-a), Educatie pentru cetatenie democratica (clasa a VII-a) si Educatie economica (clasa a VIII-a). TIC (Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor) devine obligatorie, iar Religia ramane neschimbata.
In niciuna dintre cele 3 variante de planuri-cadru nu se regaseste ca materie obligatorie Educatia pentru sanatate, astazi optionala; transformarea acestei materii optionale in una obligatorie a fost sustina de noul ministru al Muncii - Claudia-Ana Costea, noul ministru al Sanatatii - Patriciu Achimas-Cadariu si de noul ministru al Educatiei, Adrian Curaj, fiind insa criticata de Patriarhie, prin vocea Asociatiei Parinti pentru Ora de Religie, arata Hotnews.
Consultati AICI cele 3 planuri cadru propuse de Ministerul Educatiei.
