Pe aceeași temă
Corina Suteu se afla la a patra incercare de modificare a legii cinematografiei. Potrivit documentului transmis spre avizare la ministere, modificarile aduse prevad ca televiziunile care difuzeaza filme sa "asigure anual minimum 10% din spatiul destinat acestora pentru difuzarea de filme romanesti si/sau europene, din care cel putin 50% la orele de maxima audienta si cel putin 50% realizate conform prevederilor prezentei ordonante". Procentul a crescut cu 8%, in prezent obligatia de difuzare a filmelor romanesti este de minimum 2% , transmite Mediafax.
Ce spune textul Ordonantei:
Potrivit ordonantei, s-a renuntat la taxele mai mari pentru televiziuni, operatorii economici care desfasoara jocuri de noroc si pentru furnizorii de telefonie, asa cum prevedea ordonanta propusa in vara.
Se schimba regulile pentru operatorii salilor de cinema:
Articolul 60, alin 1 din ordonanta Corinei Suteu prevede ca "exploatantii de sali si de gradini de cinematograf au obligatia de a asigura minimum 10% din numarul anual de spectacole cu filme romanesti sau cu participare romaneasca si cel putin 10% din numarul anual de spectacole difuzate la orele de maxima audienta cu filme romanesti sau cu participare romaneasca".
In cazul operatorilor de sali de cinema care asigura minium 15% din numarul anual de spectacole cu filme romanesti si acelasi procent la ore de maxima audienta, atunci contributia la Fondul cinematografic din incasarile provenite din comunicarea publica a filmelor, va fi de 2%.
In momentul de fata, exploatantii de sali si de gradini de cinematograf au obligatia de a asigura minimum 5% din numarul anual de spectacole cu filme romanesti si doar 1% la orele de maxima audienta. Conform prevederilor ordonantei care ar urma sa schimbe regulile in lumea cinematografica, pentru operatorii salilor de cinema care nu difuzeaza cele 15% in fiecare an, contributia la Fond va fi de 8% din incasari, fata de 4% cat este in prezent.
Un nou articol introdus prevede sanctiuni pentru intarzierea taxelor. "Centrul National al Cinematografiei percepe dobanzi si penalitati de intarziere, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante, respectiv: 0,04% dobanda pentru fiecare zi de intarziere si 5% penalitati de intarziere, daca stingerea datoriei de plata se realizeaza in urmatoarele 60 de zile de la data scadenta, si 15% din valoarea obligatiei, in cazul unei intarzieri mai mari de 60 de zile".
Cat priveste Centrul National al Cinematografiei, acesta va fi reorganizat, iar ordonanta infiinteaza un Consiliu Consultativ, "organism cu rol consultativ alcatuit din specialisti din domeniul cinematografiei", potrivit draftului ordonantei.
Si in trecut, ministrul Corina Suteu a fost acuzata ca incearca de fapt preluarea Centrului National al Cinematografiei.
Arhiva de filme trece in subordinea ministerului Culturii
O modificare importanta este insa cea legata de Arhiva Nationala de Filme. Aceasta ar urma sa fie mutata din subordinea Centrului National al Cinematografiei, in subordinea Ministerului Culturii. Nu exista insa motivarea acestei schimbari.
La atributii, Arhiva Nationala de Filme, are, potrivit ordonantei, admistrarea si exploatarea patrimoniului national al cinematografiei, iar institutia se finanteaza din venituri proprii si din subventii alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.
"Colectarea unei contributii de minimum 25% din venitul realizat de operatorii economici in urma cesiunii drepturilor de difuzare si exploatare a filmelor romanesti din patrimoniul cinematografiei nationale, cu respectarea prevederilor legislatiei privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare; contributia se aplica asupra veniturilor realizate din care s-au dedus impozitele si taxele datorate bugetului de stat, operatorii economici avand obligatia sa raporteze trimestrial, pana la data de 15 a lunii urmatoare pentru trimestrul incheiat, baza de calcul a contributiei", se mai arata in ordonanta.
In schimb, proiectul nu contine nicio reglementare cu privire la situatia juridica sau administrativa a salilor si gradinilor de cinematograf ce s-au aflat in proprietatea privata a statului si in administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor - RADEF - Romania Film, informeaza sursa citata.
"In situatia salilor si gradinilor de spectacol cinematografic nepredate pana la data prezentei ordonante, preluarea acestora se poate face prin notificarea unitatii administrativ-teritoriale, in termen de 10 zile de la transmiterea notificarii. In lipsa reprezentatului Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor Romania-Film, predarea se va face la termenul mentionat in prezenta reprezentantului Inspectoratului de Stat in Constructii si a reprezentantului Ministerului Culturii in teritoriu. In situatia in care autoritatile administratiei publice locale pana la data prezentei legi nu si-au indeplinit obligatiile privind reabilitarea, dotarea si modernizarea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic de la momentul preluarii pe baza de protocol, pot indeplini aceste obligatii dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2020", spune textul ordonantei.
Proiectul a fost pus pe masa vineri, in sedinta de Dialog Social, desfasurata la Ministerul Culturii, iar, potrivit unor surse, cei prezenti au refuzat sa discute pe marginea ordonantei.
***
Revolta pe care a generat-o ordonanta de modificare a legii cinematografiei a fost una a „a mediocrității și a intereselor” dar şi rezultat al unei abordări fataliste care ne face tributari obisnuintei si inertiei, care ne impiedica sa ne sacrificam pentru lucrurile care trebuie si pot fi schimbate in sistem, spune ministrul Culturii Corina Suteu, intervievata de Revista 22.
Intr-un interviu acordat Revistei 22, Corina Suteu spune ca pentru cinema a avut o abordare sistemică:
„Pentru cinema, am avut avut o abordare sistemică. Ideea e următoarea: în anii trecuți eu auzeam tot timpul despre cinema, despre Legea cinematografiei, de care Sergiu Nicolaescu și alții s-au ocupat. Despre blocarea tinerei generații în formule de susținere ineficiente. Dar problema în cinematografie nu este numai schimbarea Legii cinematografiei, nu e doar reforma instituțională. Este o reformă de bloc, de sistem, trebuie să te ocupi și de arhivă, și de CNC, și de RADEF și de Sahia Film, de Animafilm. Deci trebuie să faci în așa fel încât faptul că ai mai mulți bani pentru producție sau că dai șanse tinerilor să producă se regăsește în faptul că vei avea săli de cinema în toată țara, în care acești tineri își vor putea prezenta filmele, se regăsește în faptul că dinamizezi arhiva în așa fel încât arhiva să devină și ea un instrument activ de distribuție și de educație pentru imagine”.
„Adică modalitatea în care eu văd reforma e o modalitate de evoluție de sistem în care faptul că faci schimbări la mai multe niveluri și apoi le consolidezi va permite la un moment dat un salt al masei critice a schimbărilor către o adevărată reașezare a sistemului. Cred că lucrurile pe care voi încerca să le pun în operă în perioada de până la sfârșitul anului vor avea efect și în continuare”, a detaliat ministrul Suteu.
„Unele dintre ele, dacă sunt niște schimbări structurale, dacă un buget propus este unul extrem de bine gândit și explicat și dacă voi reuși să explic asta comisiilor parlamentare, eu cred că șanse există. Orice ministru dorește să aibă instrumente de lucru bune, orice parlamentar să ia decizii înțelepte - eu așa vreau să cred. La urma urmei, în momentul în care vii într-un minister și-ți dai seama că Bienala de la Veneția era un coșmar al felului în care se obțineau fondurile și tu ai acum un departament care se va ocupa de asta mai bine, n-ai de ce să nu fi mulțumit”, a completat Corina Suteu.
Cand provoci reforma si ceri responsabilitate, asta deranjeaza totdeauna societatile cu mentalitate feudala
Suteu a identificat mai multe motivatii cu privire la protestele, cererile de demisie si reacția furibundă pe care le-a provcat cu modificările sale propuse prin ordonanță la Legea cinematografiei:
„Cred că sunt mai multe motivații. Când provoci un soi de reformă prin care ceri responsabilizare, drepturi și îndatoriri, o clarificare, ceva mai transparent, ceva care până la urmă te va obliga să nu te mai bazezi pe complicitatea interpersonală, să nu te mai bazezi pe telefoanele pe care le dai, să te bazezi totalmente pe niște proceduri la care toată lumea trebuie să se supună, asta deranjează totdeauna societățile care au încă o mentalitate feudală.
Pentru că la noi e o societate care nu a integrat încă necesitatea de a fi pur și simplu eficient.
Orice reformă care încearcă să dea eficiență și să ofere criterii și instrumente prin care eficiența să provoace un acces mai ușor la calitate provoacă revoltă. Am spus asta de fiecare dată, o repet și aici. Noi suntem sistemul tipic administrativ care îl obligă pe artist să lucreze în ciuda lui, nu ajutat de el. Artistul, creatorul, intelectualul lucrează în ciuda sistemului. Da, și asta e o provocare. Așa ne-am învățat, e și o moștenire într-un anumit fel din comunism, când noi lucram în ciuda sistemului.”
Adepta profesionalizarii
„Dar, în momentul de față, tot ceea ce este cinema, tot ce e industrie creativă, genul de artă, de conținut cultural care circulă prin mijloace și prin platforme care sunt deja globalizate are nevoie de profesionalizare.
Profesionalizarea asta e fantastic de necesară. De la momentul noului val de debut al acestor regizori sunt zece ani, ar trebui trecut de la o producție artizanală, cu mici familii care au casă de producție și care după aceea se distribuie după cum știu ei, ar trebui trecut la un sistem mult mai coerent și mai profesionalizat. Revin la ideea că de la arhivă și până la producție și distribuție, toate astea trebuie să fie legate. Dar asta se poate face într-un sistem care trebuie să respecte valoarea eficienței”, a spus Suteu.
E o revolta a mediocritatii si a intereselor dar si a inertiei si a fatalismului
Corina Suteu s-a aratat surprinsa de lipsa de sustinere si de reactie a celor care sunt vectori ai reformei:
„Ceea ce mă surprinde pe mine e că aceia care ar avea interesul reformei și care sunt de fapt vectorii reformei au reacționat, dar mult mai slab.
Da, e o revoltă a mediocrității și a intereselor, dar, pe de altă parte, este și inerția asta foarte fatalistă a celor care știu că anumite lucruri sunt necesare, dar nu cred nicio secundă că ele se vor întâmpla, pentru simplul motiv că au impresia că de fapt nu se poate, că până la urmă lucrurile s-ar putea să rămână la fel și atunci de ce să ne mai sacrificăm? Și o ultimă chestiune, dar asta nu e tipic numai societății românești, e tipic societăților din această regiune, celor balcanice în orice caz, e această credință că până la urmă complicitatea va funcționa mult mai bine decât orice formă de regulă, de principiu. Complicitatea bate întotdeauna principiile. E o abordare justificată prin practica existențială din România.”
Ministrul a mai spus ca si-a acordat termen pana la sfarsitul lunii pentru a evalua situatia ordonantei prin care a propus modificarea Legii cinematografiei:
„Termenul pentru a face ceva e sfârșitul lui septembrie. Sunt foarte conștientă că timpul e foarte strâns.”
